Zece lucruri mai puţin cunoscute despre Dunăre

Cum apare fluviul în profeţiile recent împlinite ale lui Nostradamus

Despre măreţia fluviului care străbate zece ţări şi se varsă în Marea Neagră s-au scris până acum mii de pagini şi nu puţine au fost momentele din istoria Dunării când oamenii au vărsat lacrimi de emoţie sau de tristeţe în faţa imaginii covârşitoare oferite de bătrâna „doamnă“.

Iata zece lucruri mai puţin cunoscute despre Dunăre.

1. Fluviul s-a format în urmă cu circa un milion de ani, la începutul Cuaternarului, prin drenarea unor lacuri de mari dimensiuni. Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră sub forma a două râuri (Brigach şi Breg), care se unesc în oraşul Donaueschingen, în curtea unui castel.

2. Dunărea era numită de grecii antici Istru, Istros, Hister sau Danaistru, în timp ce romanii foloseau hidronimul Danubius, adică Zeul Fluviilor. În timpul împăratului Caesar, Dunărea era cunoscută sub numele de Donaris.

3. Fluviul este singurul din Europa care curge de la vest la est, cele mai multe ape curgătoare având un curs de la nord la sud.

4. Dunărea are peste 70 de afluenţi doar pe teritoriul României, fluviul colectând majoritatea râurilor din ţara noastră. Anual, Dunărea transportă câteva zeci de milioane de tone de aluviuni.

5. Cu un debit mediu de peste 7.250 metri cubi pe secundă, Dunărea este al 28-lea fluviu de pe glob din punct de vedere al debitului. Valorile maxime ale debitului s-au înregistrat în 1942 şi 1996, când Dunărea a avut un debit de circa 15.900 metri cubi pe secundă.

6. Apolodor din Damasc a avut nevoie de doar doi ani pentru a construi primul pod peste Dunăre. Cu o lungime de circa 1.135 metri şi o înălţime de 12 metri, construcţia a avut un rol decisiv în cucerirea Daciei, înlesnind trecerea trupelor romane pe teritoriul regelui Decebal. Al doilea pod peste Dunăre a fost construit în timpul împăratului Constantin cel Mare, în anul 328. Podul avea o lungime de peste 2.000 de metri şi făcea legătura între cetatea Sucidava şi satul bulgăresc Ghiden. Alte două poduri au fost construite pe Dunăre în a doua jumătate a secolului al XX-lea, podul de la Giurgiu şi Calafat Vidin.

7. Peste 32 000 de persoane au lucrat la construcţia canalului care leagă Dunărea de Marea Neagră. Ideea amenajării unui canal care să taie Dobrogea de la est la vest i-a aparţinut lui Stalin şi viza exterminarea intelectualilor din România, care au s-au opus regimului comunist. Câteva mii de oameni, foarte mulţi deţinuţi politici, au murit în timpul lucrărilor, soluţia gândită de Stalin fiind pusă în practică în 1949, de Gheorghe Gheorghiu Dej.

8. Baba Caia, stânca din mijlocul Dunării

În apropierea localităţii Coronini răsare semeaţă, la circa şapte metri deasupra apei, stânca Baba Caia. Monument natural din calcar este unic şi marchează intrarea propriu-zisă în Clisura Dunării. În timpul embargoului impus fostei Republici Iugoslave, grănicerii stăteau la pândă pe stâncă, pentru a depista contrabandiştii de carburanţi.

9.Dunărea, în catrenele lui Nostradamus

”În Dunăre şi Rhin va veni să bea/

Camila cea mare, şi nu e pocainţă/

Ronul va tremura mai tare decât Valea Loarei/

Şi în apropiere de Alpi, Cocosul îi va ruina”,

scria în urmă cu mai bine de 500 de ani celebrul Nostradamus.

Catrenul a devenit de actualitate în vara acestui an, pe fondul invaziei imigranţilor din statele arabe. Cei care au interpretat profeţia susţin că Nostradamus o oferit indicii despre recenta criză a refugiaţilor, zeci de mii de locuitori ai ţărilor arabe ajungând inclusiv pe teritoriul Germaniei, statul de unde izvorăşte Dunărea.

10. Dunărea, locul de veci a mii de români. În perioada comunista, mii de români care au încercat sa treaca granita în fosta Iugoslavie au sfârsit tragic.

Unii dintre fugarii care au visat o lume libera au ajuns în închisorile comuniste, altii au murit sub ploaia de gloante a granicerilor sau înecati.

Date estimative arata ca cel putin 15 000 de români au încercat sa treaca ilegal frontiera în ultimul deceniu de dictatura comunista.