5.9.22

De ce? De ce? (sursa net)

 "În ultimii câteva sute de ani, acești ,,salbatici” amazonieni, indieni, australieni, șamani siberieni, ...etc- etc... , au adunat foarte b multe întrebări la care ei nu găsesc un răspuns clar, pe înțelesul lor. Poate le răspunzi tu...


Aceștia întreabă, de exemplu :

de ce munciți atât de mult împotriva dorinței voastre?

Voi sunteți ținuți de sclavi?

Sunteți pedepsiți dacă nu munciți cât vor alții?

Noi muncim numai atunci și numai atât cât vrem, cât ne face plăcere și foarte rar muncim mai mult dacă chiar este foarte, foarte important și urgent.

Însă dacă nu vrem nu muncim, deoarece lenea este un indicator al inutilității și zădărniciei a ceea ce urmează să muncim. Noi ținem cont de lene. Voi de ce munciți peste lene, fără să aveți chef, plăcere și bucurie de a face ceea ce faceți?


De ce femeile voastre merg la medic când sunt gravide? La voi graviditatea este o boala? La voi de ce gravidele sunt trecute în fișele medicale ca și paciente? E boală să fii gravidă? De ce femeile voastre merg să nască în spitale? La voi nașterea unui copil este un act medical și necesită intervenția medicilor?!


De ce imediat ce s-a născut copilul îi tăiați cordonul ombilical și luați copilul de la mamă? La voi se consideră periculos ca mama să-și primească imediat copilul pentru a avea primul contact și alăptare?


De ce cheltuiți atât de mult timp, energie și sănătate pentru a câștiga bani, apoi cheltuiți acei bani pentru a vă reface sănătatea, energia și viața care oricum nu se mai reface? La ce bun toată nebunia asta? Câștig bani distrugându-mi sănătatea ca să am cu ce plăti medicii care oricum nu o să-mi refacă nici sănătatea, nici viața, nici energia, nici timpul? Voi nu gândiți logic chiar de loc? La voi gândirea elementară și logică nu este văzută bine?

De ce apreciați ascultarea și supunerea baiețeilor și cultivați puterea și independența la fetițe? Nu trebuie să fie invers? Noi cultivăm puterea, curajul, explorarea, rezistența, vitejia la băieței și instinctul de conservare, la fetițe. Voi de ce faceți invers? Care este sensul, scopul? La noi băiețeii sunt fiii cerului și fetițele – fiicele naturii. La voi nici măcar nu este invers ci este nicicum. De ce?


De ce învățați copiii formule complicate de matematică și nu îi învățați proprietățile a o mulțime de plante terapeutice, mai degrabă?

De ce nu îi învățați meserii, deprinderi, abilități și de ce nu le dezvoltați capacitatea de a supraviețui armonios și echilibrat în natură, a înțelege natura și viața ?

De ce câștigați bani ca apoi să cumpărați tot felul de jucării inutile copiilor voștri, care le dezvoltă acestora o dependență măruntă și absurdă, în timp ce în orice poieniță poți găsi o mulțime de peisaje cu plante și animale pe care să le admire și să le dezvolte o gândire sănătoasă și complexă despre ceva real nu virtual?


De ce vă tratați cu medicamente scumpe, sintetizate farmacologic, iar apoi vă mai tratați o dată de efectele secundare ale acestor medicamente sintetice, după care încă o dată vă mai tratați cu alte medicamente cu care sperați că o să vă refaceți sistemul imunitar distrus aproape definitiv, exact de primele două valuri de medicamente?!?

În general voi de ce tratați simptomele(efectele) și nu cauzele bolilor? Care este logica voastră ?

Voi nu cunoașteți medicamentele lăsate de Mama Natură, special pentru om? La noi, indienii aborigeni - așa cum ne numiți voi, există zeci de remedii de a vindeca boala pe care voi o numiți cancer în fazele incipiente în timp de o săptămână, și facem asta absolut gratuit, fără să avem nevoie de bani pentru a dobândi sucul plantelor necesare tratamentului. Avem impresia că sunteți atât de anesteziați, încât nici măcar nu puteți presupune că aceste lucruri sunt posibile, că vă puteți trata și altfel cu medicamentele naturii și astfel preferați să munciți din greu ca să aveți bani să cumpărați medicamente scumpe cu care să vă tratați sănătatea pe care ați distrus-o în timp ce făceați bani.


În tot acest timp distrugeți pădurile și câmpiile, jungla cu milioane de ierburi vindecătoare, lăsați fără de ,,case” mii de insecte și animale, care locuiau aici cu mult înaintea venirii voastre. De ce nu puteți trăi împreună, alaturi de ele? Vouă natura și tot ce deține Ea, vă este dăunător ?!?...


Ce v-au făcut de vă comportați atât de absurd și cu atâta cruzime ?!?

Sunteți roboți lipsiți de suflet, oare ?


Dacă ai cumpărat o parcelă de pământ, ți-ai făcut acolo o casă, atunci de ce mai plătești impozite pe casă? Nu e casa ta?

De ce vă alegeți un șef de trib, apoi dupa 4 ani îl înlocuiți cu alt începător?

Voi de ce nu aveți sfatul înțelepților ?

Care este sensul atunci când călătoriți dintr-o țară în alta, când de fapt doar te muți dintr-un hotel în altul?

Care este sensul să dai banii munciți ca să dormi pe banii tăi într-un alt hotel ?

Nu puteai să dormi gratis în patul tău de acasă? La ce e bună o călătorie ca aceasta? De ce nu vizitați localnicii, de ce nu învățați ceva de la ei? De ce nu trăiți o perioadă cu ei, lângă ei, ca ei?


Voi de ce nu aveți sărbători pe care să le petreceți în veselie, dans și bucurie cu toată natura și comunitatea? De ce tăiați pomii de crăciun și măcelăriți miliarde de animale nevinovate în numele unui 'zeu al iubirii' , când îl sărbătoriți pe Acesta ?!?... Oare Acel Zeu ce spune despre acest comportament total absurd și total împotriva spuselor Sale!?!...

Ce v-au făcut de vă comportați atât de absurd ?!?


La ce vă trebuie partidele politice? Ce fac ele pentru voi? Partidele politice sunt deținătoare a diferitelor adevăruri, taine despre viață? Nu! Și atunci la ce vă servesc?

De ce tot timpul vă distrugeți mediul în care trăiți?

De ce nu vă place Adevărul, mai ales cel spus direct în față?


Sunteți foarte ciudați și pentru asta spuneți că noi, aborigenii suntem 'primitivi' !? Sunteți foarte lipsiți de logica elementară și totuși ne vedeți pe noi înapoiați. Sunteți foarte sălbatici și cruzi în relație cu voi și cu natura și pentru asta ziceți că noi suntem sălbatici.


Sunteți bolnavi sufletește și corporal! Vă este imperativ necesar să restabiliți legătură cu voi înșivă, apoi unii cu alții, apoi cu natura, cu tot ce este în esență încă de la început.


Începeți această muncă interioară cât mai repede, altfel o să vă pierdeți negreșit.

Poate reușești tu să le explici, astfel încât să înțeleagă."

Anatolii Basarab

Ho'oponopono! (sursa net)

 MULTUMESC !

Pentru a curăța subconștientul de toată încărcătura emoțională adunată în el, spune de mai multe ori pe zi cuvintele cheie ho’oponopono:

*Îmi pare rău...

*Te rog să mă ierți ...

*Mulțumesc...

*Te iubesc!

Afirmă acum:

- Mă declar în pace cu toate ființele de pe Pământ și cu cele cu care Nu mi-am rezolvat neînțelegerile…

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- Îi eliberez pe toti cei care am crezut ca mi-au facut rau, sau m-au tratat nedrept, pentru ca pur si simplu imi intorc ceea ce le-am facut eu, in trecut, in alta viata sau in alt timp …

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- Deși uneori imi este greu sa iert pe cineva,

eu sunt cel care cere iertare acelei persoane acum, pentru acea situatie din momentul respectiv …

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- Pentru acest spatiu sacru în care locuiesc acum si in care nu ma simt confortabil …

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- Pentru relația aceea dificila, din care am pastrat amintiri neplacute …

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- Pentru ceea ce-mi nu-mi place din viata mea prezenta, din viata mea trecuta, din munca care o desfasor sau din mediul meu, rog divinitatea sa curete in mine, ceea ce contribuie la lipsurile mele …

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- Dacă experimentezi anxietate, griji, frica, tristete, nostalgie, durere, suferinta, spune:

Imi iubesc amintirile, sunt recunoscator/recunoscatoare, pentru sansa de a va elibera si a ma elibera ….

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

- In aceasta clipa cand spun ca Te iubesc, ma gandesc la sanatatea mea emotionala si la cea a tuturor fiintelor dragi .. te iubesc!

- Pentru nevoile mele si pentru a invata sa astept linistit/linistita, fara frica, imi recunosc amintirile aici …

Imi pare rău, Te rog să mă ierți, Multumesc, Te iubesc!

Contributia mea la vindecarea pamantului

Iubita mama pamant, care esti Eu …

Daca Eu sau familia mea, rudele mele sau stramosii mei, te-am ranit prin ganduri, cuvinte, fapte sI actiuni, de la inceputul crearii noastre si pana in prezent, iti cer iertare, lasa ca acestea sa se curete, sa se purifice, sa se elibereze si elimina toate amintirile, blocajele, vibratiile negative si transmuta aceste energii impure, in lumina … si asa este!

La final iti aduc la cunostinta, ca aceste cuvinte, acest mesaj, este contributia mea la sanatatea ta emotionala care este si a mea! Acum stiu foarte bine ca in masura in care Tu te vindeci, ma vindec si Eu, de aceea in acest moment iti spun ca:

ÎMI PARE RĂU pentru amintirile dureroase pe care le impartasim,

ÎȚI CER IERTARE pentru ca drumul meu s-a intersectat cu al tau pentru vindecare,

ÎȚI MULȚUMESC pentru ca esti aici pentru mine si

TE IUBESC pentru ca esti oglinda amintirilor mele.💖💖💖

3.9.22

Pactul pisicii cu diavolul (sursa net)

A fost odată ca niciodată o femeie care locuia singură cu copilul și pisica ei, într-o căsuță în mijlocul pădurii.

Într-o zi, a trebuit să iasă în oraș, dar era foarte îngrijorată pentru că nu voia să-și lase copilul singur, insa nu putea să-l ia cu ea unde mergea. Așa că s-a uitat la animalul ei de companie și i-a spus:

"Pisicuța mea, te rog să ai grijă de copilul meu, mă întorc repede" și a plecat de acasă.

La puțin timp după ce femeia a plecat, diavolul a apărut în casă, iar pisica, văzându-l, a sărit în fața leagănului copilului  - pentru că se știe că pisicile sunt animale care nu se tem de această ființă malefică.

"Ce vrei?", întreaba pisica.

"Am venit să iau copilul de aici".

"Ei bine, nu poți, pentru că  eu am grijă de el", a spus pisica lingandu-si laba.

"Animal prost, nu te poti pune cu mine".

"Foarte bine", a spus pisica cu viclenie, "Îți spun ceva: dacă ghicești numărul exact de fire de păr pe care le am pe tot corpul, poți lua copilul. Dar dacă nu reușești, vei pleca și nu-ți vei mai arăta niciodată fața aici. Îți dau trei incercari ! 

"Batem palma " a spus diavolul.

Diavolului ii plac  provocările si a fost de acord, crezând că va fi ușor. Și, cu multă răbdare, a început să numere firele de păr ale pisicii.

 "Unu... doi... trei....",  o pasăre a cântat la fereastră, distragându-i atenția și făcându-l să piardă numărătoarea.

"Ai pierdut o incercare", a spus pisicuța.

Diavolul a început din nou să numere.

"O sută... două sute... trei sute..."

si vântul a intrat pe fereastră și a ciufulit părul pisicii, făcându-l pe cel rău să piardă din nou socoteala.

"Ai pierdut deja două incercari", i-a reamintit pisica.

Nervos, diavolul a început din nou să numere, promițându-și că nimic nu-l va distrage.

"Un milion... două milioane.... Trei milioane.

Atunci pisica a dat ușor din coadă, gadilandu-i nasul si diavolul a strănutat puternic, făcând să zboare o multime din firele de păr al pisicii.

"Ai ratat ultima ta incercare. Acum ieși din casă și să nu te mai întorci niciodată."

Diavolul a fost atât de furios că a pierdut..... dar nu se putea atinge de copil, pentru că un pact cu diavolul se respectă întotdeauna... de ambele părți. 

 S-a întors în iad, jurându-i pisicii că într-o zi va ghici câte fire de păr are, iar când se va întâmpla asta, răzbunarea  va fi teribilă.

Când femeia s-a întors acasă, fără să știe nimic despre cele întâmplate, și-a sărutat și îmbrățișat micuțul și i-a mulțumit pisoiului cu câteva mângâieri după urechi pentru că a fost o bonă atât de bună.

De aceea, de atunci si până în ziua de azi pisicile își pierd părul tot timpul. Pentru că în acest fel, diavolul nu se va putea răzbuna niciodată neștiind câte fire de păr au cu adevărat.

2.9.22

Cele 7 oglinzi eseniene (surssa net)

Oamenii pe care îi atragem în viaţa noastră sunt asemeni unor oglinzi care reflectă ceea ce există în noi. Când învăţăm anumite lecţii, unii oameni încetează să mai apară în jurul nostru.

Trăim într-o lume a rezonanței, într-o lume a acţiunii şi reacţiunii. Atragem oameni şi evenimente în concordanţă cu nivelul nostru de conştiinţă. Din perspectiva esenienilor (o grupare spirituală iudaică antică), fiecare om de pe pământ este iniţiat în Şcoala misterelor care este Viaţa. Fie că este conştient de acest fapt sau nu, fiecare om va experimenta prezența oglinzilor care apar în jurul lui. Dacă avem înţelepciunea să recunoaştem aceste oglinzi, putem să ne accelerăm evoluţia spirituală, înțelegând natura și mesajul emoţiilor cu care ne confruntăm.

Esenienii spun că putem să observăm fie o oglindă, fie, cel mai adesea, combinaţii de oglinzi care apar în viaţa noastră. Cele 7 oglinzi eseniene sunt un instrument foarte puternic de transformare, dar şi foarte subtil în acelaşi timp. Prima oglindă, de exemplu, se referă la modul cum eşti tu în orice moment. De exemplu, dacă eşti înconjurat/ă de oameni furioşi şi lipsiți de onestitate, ei îţi arată furia şi lipsa onestității din tine.

Esenienii aveau un mod foarte profund de a înţelege oamenii şi relaţiile interumane, iar domeniul psihologiei occidentale descoperă astăzi, prin alte modalităţi, câte ceva din înţelepciunea comunităţilor antice.

Cele 7 oglinzi eseniene ne ajută să înţelegem procesul prin care oameni şi experienţe apar în viaţa noastră şi ne încurajează să transformăm evenimentele nefaste în modalităţi de dezvoltare personală şi evoluţie spirituală.

Prima oglindă - reflectă ceea ce suntem.

Reflectă părţi din noi aflate în suferinţă şi răni mai vechi, neconştientizate.

A doua oglindă -reflectă ceea ce judecăm. Sunt acele aspecte faţă de care avem o încărcătură emoţională, ceva ce ne-a rănit în trecut şi nu am iertat. Ne provoacă să discernem; dacă în continuare judecăm şi condamnăm, atragem exact aceleaşi aspecte în viaţa noastră

A treia oglindă – reflectă ceva ce am pierdut, am lăsat să plece sau care ne-a fost luat. Când vedem ceva ce ne place şi ne dorim, în altă persoană, este adesea ceva ce am pierdut sau ne-a fost luat în viaţa noastră. Fiecare relaţie ne provoacă sinele şi din fiecare căutăm să recâştigăm ceea ce am pierdut când eram copii.. Poate fi fericirea, inocența, onestitatea, integritatea, curajul, dragostea… pe care sinele nostru le vrea înapoi.

A patra oglindă – reflectă cea mai adâncă iubire. Poate fi un stil de viaţă, o relaţie pierdută sau neterminată. De multe ori are legătură cu o viaţă anterioară, când am tras o concluzie greşită, şi amărăciunea pe care am înregistrat-o în suflet. Astfel vom recrea evenimente care să ne ducă către înţelepciune.

A cincea oglindă – reflectă pe tatăl sau mama noastră. Se spune adesea că ne căsătorim cu persoane care se aseamănă cu mama sau tata. Adesea ajungem să repetăm greşelile părinţilor noştri, repetându-le obiceiurile pe care le-am învăţat de la ei în copilărie, când părinţii noştri ne păreau a fi nişte semizei.Man In The Mirror

A şasea oglindă – reflectă cele mai mari provocări ale noastre, cele mai mari frici, şi ne oferă mijloacele prin care putem să înţelegem viaţa în concordanţă cu ele.

A şaptea oglindă – reflectă percepţiile noastre. Ceilalţi se vor purta cu noi şi ne vor trata în concordanţă cu modul în care noi înşine ne percepem şi ne comportăm cu noi. Dacă avem o stimă de sine scăzută şi nu ne conştientizăm frumuseţea şi înţelepciunea, nici cei din jurul nostru nu le vor conştientiza. Dacă transformăm modul cum ne percepem, transformăm lumea. „Singura situație în care cineva are putere asupra ta, este atunci când tu îţi doreşti ceva de la acea persoană.” Poate să fie iubire, validare şi apreciere, fericire, siguranţă.

1.9.22

LEGENDA TOAMNEI (sursa net)

 

Demult, demult, în negura timpului, pământul era stăpânit de spiritele naturii, care umblau libere și trăiau într-o armonie perfectă. Ființe, animale, plante, fenomene ale naturii, toate își foloseau puterile pentru a face lumea mai frumoasă... magia domnea in această lume. 

    Aici trăia și Tatăl Anotimpurilor împreună cu cele patru fiice ale sale: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Neastâmpărate și incredibil de frumoase, alergau zi de zi, de colo colo aducând zâmbete pe fețele tuturor. 

Fiecare dintre ele avea câte un har aparte: primăvara venea cu flori și o explozie de culori... vara cu grâne mănoase și multa bucurie... toamna - cu roade gustoase și culori pastelate, iar iarna, cu o explozie de alb și multă liniște. 

    Într-una din zile, hoinărind pe dealuri, Toamna a văzut Soarele. Și a rămas tare uimită de frumusețea si strălucirea lui. În acel moment, în gândul ei a încolțit dorința de a fi mai frumoasa și mai iubită decât Soarele însă, oricât de mult au încercat bătrânul tată și surorile ei să o convingă că nu are nici un motiv să fie nemulțumită, Toamna era din ce în ce mai posomorâtă. Dacă înainte era plină de voioșie acum era melancolică si tristă. 

    Într-o dimineață, înainte de a se trezi toată lumea, Toamna a plecat de la casa ei... a mers ea ce a mers, cu gândul de a ajunge pe cel mai înalt munt unde plănuia să fure Soarele de pe bolta cereasca și să-l ascundă în hăul unei peșteri. Doar că urcușul ei era din ce in ce mai greu... Vântul a aflat de gândurile ei și el sufla acum și le spunea tuturor despre intenția Toamnei. Toți erau înfiorați și cutremurați de intențiile acesteia. Era prima dată când se întâmpla așa ceva în lumea lor. 

    Atunci, zânele pădurii au hotărât să prindă fată si o sa bage într-o cușca. Zis și făcut și, astfel toamna a fost prinsă. Oricât a încercat ea sa se zbată zânele au prins-o și urma sa fie judecată.  Soarele a aflat și el ce i se pregătea și a fost tare supărat... Doar rugămințile tatălui Toamnei l-au înduplecat să nu-i pedepsească pe toți pentru nesăbuința Toamnei.

   Din acest moment lumea s-a schimbat... echilibrul a fost zdruncinat și de atunci familia bătrânului Anotimp a fost destrămată. Fiecare dintre fete urma să călătorească singura prin lume câte trei luni și să aducă oamenilor câte ceva din harurile lor. 

    De atunci, în Septembrie, an de an, Soarele își întoarce fața... astfel, copacii și lumea plantelor mor pentru a renaște în primăvară când Soarele se reîntoarce. Toamna vine melancolică și trista, gândindu-se încă la ceea ce a vrut sa facă. A păstrat încă roadele bogate dar tot ea aduce și vânturi și ploi înfrigurate.

    O toamnă bogat și îmbelșugată , cu sănătate, bucurii și împliniri in casă și în suflet, oameni dragi. Doamne ajută, tuturor!

27.8.22

Cum se roaga zodiile

Cum se roagă Berbecul: „Doamne, mă auzi? Sunt eu, Berbecul! Mă auzi sau nu? Că n-am toată ziua la dispoziție!”

Cum se roagă Taurul: „Doamne, fă să vină pacea mondială, să se coacă roadele, să fie toată lumea fericită și împăcată. Sau măcar să câștig la loto.”

Cum se roagă Gemenii: „Doamne, uite ce, așa nu se mai poate! Propun să renegociem contractul!”

Cum se roagă Racii: „Oh, Doamne, te rog, te rog, te rog, te rog…îmi scapă acum exact ce anume, dar te rog, te rog, te rog…”

Cum se roagă Leii: „Doamne, recunoaște, ești mândru de mine!”

Cum se roagă Fecioarele: „Doamne, îți trimit tabelul cu dorințele mele în ordine alfabetică. Aștept feedback. Mulțumesc!”

Cum se roagă Balanțele: „Doamne, te rog eu mult…Dar ce cap frumos răsare! Nu-i al meu? Al meu e oare? Dar al cui? Și la ureche uite-o floare!”

Cum se roagă Scorpionii: „Auzi, Doamne, nu mă face să vin până acolo să-ți arăt cum se face!”

Cum se roagă Săgetătorii: „Doamne, apleacă-ți ochii către dușmanii mei și fă-mi, Doamne, dreptate, ca sa nu pun eu mâna pe ei și iar să ne auzim la spovedanie!”

Cum se roagă Capricornii: „Înger, îngerașul meu…Auzi, știi ceva? Lasă că mă descurc eu singur. Mulțumesc, apreciez!”

Cum se roagă Vărsătorii: „Doamne, dacă erai femeie, discuția asta n-ar fi fost necesară! Știai deja ce vreau să te rog!”

Cum se roagă Peștii: „Doamne, te rog, fă să se întâmple o minune că mi-ar prinde tare bine. Uite, am lângă mine o sticlă de apă, dacă înțelegi ce vreau să spun…” 

19.8.22

De ce unii dintre noi neglijăm valoarea cuvintelor?! (sursa net)

Cum se face că nu realizăm cât rău provocăm, cât rănim, cât dezechilibrăm lumea interioară a celor care ne înconjoară? 

Cum de nu am conștientizat încă,  că o faptă rea se poate șterge cu-o faptă bună, în timp ce o vorbă rea nu poate fi ștearsă cu nimic? Ne considerăm ființe superioare, înzestrate cu rațiune, sentimente,  emoții, și totuși..

Ar trebui să ne reamintim din când în când că vorbele pornite din gură sunt asemenea pietrelor care lunecă de pe un deal, nu mai au cale de întoarcere.   

De ce nu ne dăm osteneala să ne învingem nemulțumirile și frustrările, așa încât să nu mai facem din ele bolovani pe care să-i aruncăm asupra celorlalți? 

Adunăm venin în noi ca într-un rezervor și îl golim adesea asupra celor pe care-i iubim și prețuim cel mai mult..

Să nu credeți că eu sunt un om ideal, genul ăla de-l arată toată lumea cu degetul pe stradă și spune " fă ca ea!". Nu. Nici pe departe. Sunt și eu un om obișnuit,  un om care a avut de suferit de pe urma cuvintelor, dar și unul care i-a făcut pe alţii să sufere. 

Cu trecerea anilor nu am devenit mai înțeleaptă,  însă ceva tot am învățat. 

Am învățat să-mi pun lacăt la gură în momentele de supărare și tensiune. 

Unii îmi iau tăcerea drept supărare,  alţii o privesc ca pe o victorie a lor asupra mea. 

Cert e că în timpul tăcerii îmi liniștesc gândurile și de cele mai multe ori realizez că nu merită să mă reîntorc la conflictul care a provocat-o!  

Așa cum, cuvintele se pot transformă în arme, tăcerea se poate transformă în pace. 

De cele mai multe ori chiar nu merită să permitem oamenilor să ne fure pacea, seninătatea și echilibrul sufletesc.