DE CE NU TE VINDECI (sursa net)

 DE CE NU TE VINDECI ?? Nu te vindeci pentru că atunci când se întâmplă ceva bun în viața ta, îl respingi și alegi să ții de ceea ce nu te face fericit. Nu te vindeci pentru că nu știi că gândurile ți-au provocat boala. Nu te vindeci pentru că ignori ființa puternică și prețioasă pe care o porți în tine. Nu te vindeci pentru că te tot neglijezi și pretinzi că totul este bine în lumea ta. Nu te vindeci pentru că nu îndrăznești să te confrunți cu oamenii care îți controlează viața. Nu te vindeci pentru că nu folosești foarfeca să tai legăturile cu oamenii care nu te mai hrănesc. Nu te vindeci pentru că ai presupus că sacrificiul este felul în care îți arăți dragostea față de ceilalți. Nu te vindeci pentru că nu folosești magia iertării pentru a te curăța de furie și ranchiună. Nu te vindeci pentru că nu respecți liberul arbitru al celor din jurul tău de a fi ceea ce sunt. Nu te vindeci pentru că îți otrăvești corpul cu pastile, chimicale și alimente nesănătoase care reduc la tăcere simptomele dizarmoniei interioare. Nu te vindeci pentru că ceri universului: și cand te asculta și încearcă să te ghideze pe un drum care te face fericit te agâți de trecut. Nu te vindeci pentru că nu te lași dus de puterea inimii și a minții, ai uitat că tu ești vindecătorul, nu te vindeci dacă nu vrei să te vindeci. Nu te vindeci ca fugi de natura, nu te bucuri de ploaie, nu te pierzi în padure, fugi de soarele rege, nu vorbesti cu marea. Suntem stele în piele, suntem Lumină și Leacul pe care îl cauți a fost întotdeauna în tine. SUNTEM VINDECĂTORI, AMINTEȘTE-ȚI ! Cu lumină și iubire ...... 

Te vor numi (sursa net)

 “𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗻𝗲𝗯𝘂𝗻” pentru că te-ai născut cu darul de a vedea lucrurile altfel și asta îi sperie.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗶𝗻𝘁𝗲𝗻𝘀” pentru că te-ai născut cu valoare și curajul de a-ți permite să trăiești și să simți totul pe deplin și asta îi intimidează.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗲𝗴𝗼𝗶𝘀𝘁” pentru că ai descoperit că ești cel mai important lucru din viața ta și asta nu le aduc beneficii.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗰𝗼𝗻𝘀𝗽𝗶𝗿𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗶𝘀𝘁” pentru că ai văzut controlul și manipularea pe care sistemele încearcă să le exercite asupra noastră și asta nu le convine.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗰𝗶𝘂𝗱𝗮𝘁” pentru că nu faci aceleași lucruri ca și masele, pentru că ai ieșit din tipare și ai creat propria ta realitate.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗮𝗯𝘀𝘂𝗿𝗱” pentru că ai convingeri diferite de cele care ni s-au insuflat ani de zile.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗱𝘂𝘀 𝗰𝘂 𝗰𝗮𝗽𝘂𝗹” pentru că acționezi în moduri diferite de ceea ce este stabilit, pentru că ajuți, pentru că predai, pentru că vorbești despre universuri și existență.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝗽𝗲𝗿𝗶𝗰𝘂𝗹𝗼𝘀” pentru că nu respecți regulile și regulamentele stabilite, pentru că îți creezi propriul mod de a trăi în felul tău și după bunul tău plac.

𝗧𝗲 𝘃𝗼𝗿 𝗻𝘂𝗺𝗶 „𝘃𝗶𝘀𝗮̆𝘁𝗼𝗿” pentru că știi că trăim într-un univers de posibilități infinite și că totul este posibil dacă crezi asta cu certitudine.

O să te eticheteze în multe feluri, cu multe judecăți, pentru o lungă perioadă de timp, dar rămâi ferm în interiorul tău, în dorințe și fii fidel esenței tale, pentru că până la urmă vor veni să te caute pentru ceea ce transmiți, pentru ceea ce contagiezi, pentru ceea ce ești, din cauza magiei tale.

Nu te lăsa dus pe teritoriul lor, creează-ți propria cale și ai încredere în înțelepciunea ta interioară. Dacă te îndoiești de ceva, investighează, dacă nu ești de acord cu o idee oricât de mulți o cred, caută adevărul tău, trezește-te, nu mai crede tot ce ți-au spus, trage propriile concluzii și manifestă-ți adevărata Ființă, mereu din iubire, mereu din conștiință.”

Radiera către creionul (sursa net)

 Radiera către creion:

— Ce mai faci prietene?

Creionul răspunde supărat:

-Nu sunt prietenul tău…

Te urăsc...

Radiera cu uimire și tristețe:

- De ce ?

Creionul:

– Pentru că ștergi tot ce scriu...

Radiera:

– Eu șterg doar erorile.

Creionul:

-De ce te preocupă asta?

Radiera:

– Sunt o radieră  și asta e activitatea mea.

Creionul:

— Nu este o meserie.

Radiera:

– Munca mea este la fel de utilă ca a ta.

Creionul:

- Te înșeli și ești pretențios, pentru că cel care scrie este mai bun decât cel care șterge...

Radiera:

-Ștergerea erorii echivalează cu a scrie ceea ce este bun...

Creionul tăcu o clipă și apoi spuse cu tristețe:

-Dar văd că te micșorezi pe zi ce trece.

Radiera:

– Pentru că sacrific ceva din mine de fiecare dată când șterg o greșeală de la tine.

Creionul spune:

-Și eu mă simt în fiecare zi mai scurt decât eram...

Radiera îl consolează:

– Nu putem fi de folos celorlalți decât făcând un sacrificiu pentru ei...

Apoi radiera s-a uitat la creion cu mare bunăvoință spunându-i:

— Încă mă urăști?…

Creionul a zâmbit:

– Cum pot să te urăsc când ne-am reunit prin sacrificiu?

MORALA: 

De fiecare dată când te trezești, viața ta scade cu o zi...

Dacă nu poți fi un creion ✏️ pentru a scrie fericirea celorlalți, fii o radieră, care le șterge durerile și le răspândește speranță în suflet, pentru ca viitorul lor să fie mai bun 😃

Lumea din jurul tău (sursa net)

 Lumea din jurul tău se va schimba în atât de multe feluri, pe parcursul vieții tale. Şi nu poți să o împiedici sau opreşti. Există o singură lume pe care o poți şi ai datoria să o schimbi: cea din interiorul tău. Lumea aceea pe care o simți tulburată când îţi este teamă, sau regenerată când iubeşti. Acea lume trebuie păzită în timpuri de haos, ură sau frică. Pentru că pagubele lumii externe le mai poți remedia, dar de durerea din lumea emoției tale, nu poți scăpa oriunde ai merge. De aceea, vei descoperi că lumea din jurul tău este mereu agitată, consumată de ceea ce nu poți tu controla. Dar acea lume din interiorul tău, te aşteaptă să o vezi: inspiră, expiră şi lasă inima să bată mai departe. Nu o opri cu teamă, nu o asupri cu gânduri grele, las-o să povestească ceea ce ai tu nevoie să simţi astăzi. Nu te teme de nimic din afara ta, când ai cultivat iubire în tine şi ai hrănit mintea cu adevăr purtat de iubire ca parte din fire. Nu lovi în lumea celorlalți, oricât de absurdă ți se pare ea. Ocupă-te doar de lumea ta, ca să nu ajungi să trăieşti în lumea fricilor celorlalți, pe care ai putea crede că este treaba ta să le trăieşti. Nu este. Treaba ta eşti tu, şi dacă vezi asta, totul se va aşeza la locul potrivit în viața ta. Iubeşte cât poți, cercetează ceea ce iubeşti, iartă şi acceptă ceea ce nu este iubire, dar nu e nevoie să îți însuşeşti...

Pericolul suprem nu e niciodată răul pe care îl vezi (sursa net)

 Pericolul suprem nu e niciodată Răul pe care îl vezi, care ţi se arată, pe care îl pricepi cum este.

Pericolul este Răul care a învăţat cum arată Binele, ştie să vorbească exact ca el, îi copiază conduita întocmai, pentru ca mai apoi să se poată arăta în toată plenitudinea sa distructivă.

Răul pe care îl vezi, care este maladiv, toxic, deşi nu îl vrei şi nu l-ai alege, poate fi înfrânt. Te poţi lupta cu el, greu, dar pentru că ştii cu ce te confrunţi, el nu are putere decisivă.

În schimb, Răul care se preface a fi Bun, cu o subtilitate imperceptibilă pentru cel care îşi doreşte, crede, cheamă Binele — acel Rău nu poate fi anihilat. Pentru că nu vei lupta cu el, îl vei vrea, vei lupta chiar pentru el, şi va triumfa. Aici, în această poveste, Binele a pierdut pentru că Răul a fost crezut pe cuvânt. Un cuvânt pe care l-a furat tenace de la Bine, l-a propovăduit drept fructul interzis, şi apoi l-a aruncat în lume, drept posibilitate de schimbare.

Răul adevărat, oricât de malefic ar fi, dacă este recunoscut şi privit în ochi, nu are putere în faţa Binelui. Nu poate izbândi. Dar Răul pregătit să înfrunte Binele după ce i-a furat din aparenţă, aceea este adevărata înfrângere a Binelui.

Şi nimeni nu poate fi sedus mai uşor de un Rău îmbrăcat în Bine decât omul care a aşteptat să fie Bine şi a fost doar Rău. Omul obosit să vadă faţa aceluiaşi Rău.

Sunt multe Rele pe lume, dar nu toate la fel. Doar Binele e singular, autentic, integru. De aceea, nu toate Relele ne lovesc la fel. Unele forme de Rău ne lasă cu sechele, dar în viaţă. Altele ne anulează complet, în timp ce mulţumim pentru ele.

De aceea, Binele poate triumfa doar dacă Răul este recunoscut, cercetat şi simţit cu privirea de dincolo de aparenţă. Pentru că şi Răul şi Binele pot arăta la fel, dar niciodată nu se vor simţi la fel: unul doar te distruge, celălalt te eliberează.

Eu, vreau sa cresc "mic" ( sursa net)

 Subsemnatul, va aduc la cunostinta intentia irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o detin acum abuziv.

Dupa o analiza detaliata a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.

Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.

Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.

Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.

Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu fac la fel.

Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla. Atunci cand tot ce stiam se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.

Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam.

Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.

M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.

Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.

Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate, care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.

Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?

Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?

Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.

Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetii echipajului „Speranta”, navigand cu „Toate panzele sus” si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.

Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!

Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.

Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.

Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: „Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?”, deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL.

Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic – Arap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.

Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.

Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de ADULT. Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu.

Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate. Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa cresc MIC!

TRANSFORMARE INTERIOARĂ (sursa net)

 TRANSFORMARE INTERIOARĂ

Transformarea de sine este o călătorie care începe în interior. Este o cale care ne duce în adâncul ființei noastre, în miezul existenței noastre.  

Este o călătorie eroică de auto-descoperire și o căutare a conștientizării de sine.

Conștiința de sine este cheia schimbării.  Este oglinda care reflectă adevăratul nostru sine, busola care ne ghidează călătoria, lumina care ne luminează calea.  

Este instrumentul care ne ajută să ne înțelegem punctele forte, să ne recunoaștem slăbiciunile, să ne îmbrățișăm unicitatea.

Pe măsură ce cultivăm conștiința de sine, începem să ne vedem într-o lumină nouă.  

Ne recunoaștem potențialul, ne apreciem talentele, ne prețuim valoarea. Ne înțelegem emoțiile, ne gestionăm gândurile, ne controlăm acțiunile.

Această nouă conștientizare aduce o schimbare în percepția noastră. Nu ne mai vedem victime ale circumstanțelor, ci arhitecți ai destinului nostru.  

Nu ne mai vedem pe noi înșine ca produse ale trecutului nostru, ci ca creatori ai viitorului nostru.

Schimbarea, deci, nu înseamnă a deveni altcineva, ci a deveni ceea ce suntem cu adevărat.  

Nu este vorba despre schimbarea personalității noastre, ci despre schimbarea perspectivei noastre. 

Nu este vorba despre schimbarea aspectului nostru, ci despre schimbarea conștientizării noastre.

Începerea acestei călătorii eroice a conștientizării de sine începe cu calatoria spre noi.

Începe cu scufundă-te în adâncurile ființei noastre, prin explorarea colțurilor și a ungherelir ascunse ale sufletului, pentru a descoperi esența existenței noastre.  

Ceea ce este necesar pentru transformarea și metamirfiza spirituala a unei persoane este intenția sa de a-și schimba conștientizarea despre sine.  

Călătoria de o mie de mile începe cu un singur pas.