Fie că are formă de floare, fluture, bănuţ sau chipuri
zâmbitoare, mărţişorul este motiv de bucurie pentru orice doamnă sau
domnişoară. Micul obiect prins într-un şnur alb cu roşu care este pus în
piept de către femei la începutul lunii martie şi poartă numele de
mărţişor este simbolul venirii primăverii. Iata cele doua legende ale
Martisorului.
Tradiţia asociază legenda cu Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulţi
ani în urmă. Se spune că aceasta avea o fiică vitregă pe care nu o
îndrăgea. Într-o zi de iarnă geroasă, Baba Dochia şi-a trimis fiica la
râu să spele o haină foarte murdară, bătrâna sperând că tânăra nu va
reuşi să-i scoată faţă. Pentru că nu reuşea să o spele, tânăra începu să
plângă cu lacrimi amare. Şi cum încerca ea să frece haina murdară, a
apărut un bărbat tânăr şi frumos pe nume Mărţişor care a întrebat-o de
ce plânge.
Fata i-a povestit tânărului ceea ce i se întâmplă, iar Mărţişor i-a spus
ca posedă o putere magică şi i-a oferit acesteia o floare cu petale
roş-albe şi a îndemnat-o să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să
se ducă acasă.
Când a ajuns fata acasa haina era albă ca si neaua. Batranei Dochia nu
i-a venit să credă că haina era curată. Când a văzut însă floarea în
părul fetei, Baba Dochia a întrebat-o: „De unde ai floare, căci este
încă iarnă?”.
Văzând că tânăra nu răspunde, baba a plecat chiar ea pe munte să se
convingă că a venit primăvara. Baba Dochia nu a uitat să-şi ia cu ea
oile, dar şi nelipsitele 12 cojoace. Potrivit legendei, umblând cu oile
prin pădure, baba torcea lână din furcă şi găsind o para (ban vechi, de
origine turcească) i-a făcut o bortă, legând-o cu un fir de lână… De
atunci a apărut obiceiul mărţişorului. Renunţând la cojoace unul câte
unul, peste Dochia şi oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut
că este primăvară. Un ger năprasnic a făcut ca bătrâna şi oile sale să
îngheţe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile
se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a
acestui mit românesc.
Legenda Martisorului – lupta cu zmeul
O alta legenda a martisorului este aceea ca Soarele a coborat pe Pamant.
Se spune ca intr-o zi Soarele a vrut sa danseze si el intr-o hora, asa
ca a venit pe Pamant luand infatisarea unui tanar. Ceea ce nu stia
Soarele era ca Soarele nu mai era pe cer, a profitat si l-a rapit pe
soare si l-a inchis departe de ochii lumii. Pentru ca nu mai exista
caldura soarelui si razele acestuia nu mai mangaiau pe nimeni, lumea s-a
schimbat si nici macar copiii nu mai radeau. Un tanar pe nume Martisor a
avut insa curajul sa il infrunte pe zmeu pentru a-l elibera pe Soare.
Dupa ce a strabatut un drum lung de trei anotimpuri (vara, toamna si
iarna), curajosul tanar a ajuns la zmeu si s-a luptat cu acesta zile si
nopti in sir, pana l-a invins. Soarele a fost eliberat si a readus lumea
la viata, insa tanarul nu a apucat sa se bucure de el, din cauza
ranilor din timpul luptei. Tot sangele lui s-a scurs pe zapada
imaculata, iar acesta este motivul pentru care snurul martisorului este
rosu cu alb.
Legenda
mărțișorului. Tu știi care este povestea lui?
De Petre Dobrescu, Duminică, 01 martie 2020, 09:00. Ultimul update Luni,
02 martie 2020, 16:17
Legenda Martisorului. Fie că are formă de floare, fluture, bănuţ sau
chipuri zâmbitoare, mărţişorul este motiv de bucurie pentru orice doamnă
sau domnişoară. Micul obiect prins într-un şnur alb cu roşu care este
pus în piept de către femei la începutul lunii martie şi poartă numele
de mărţişor este simbolul venirii primăverii. Iata cele doua legende ale
Martisorului.
Tradiţia asociază legenda cu Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulţi
ani în urmă. Se spune că aceasta avea o fiică vitregă pe care nu o
îndrăgea. Într-o zi de iarnă geroasă, Baba Dochia şi-a trimis fiica la
râu să spele o haină foarte murdară, bătrâna sperând că tânăra nu va
reuşi să-i scoată faţă. Pentru că nu reuşea să o spele, tânăra începu să
plângă cu lacrimi amare. Şi cum încerca ea să frece haina murdară, a
apărut un bărbat tânăr şi frumos pe nume Mărţişor care a întrebat-o de
ce plânge.
Fata i-a povestit tânărului ceea ce i se întâmplă, iar Mărţişor i-a spus
ca posedă o putere magică şi i-a oferit acesteia o floare cu petale
roş-albe şi a îndemnat-o să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să
se ducă acasă.
Când a ajuns fata acasa haina era albă ca si neaua. Batranei Dochia nu
i-a venit să credă că haina era curată. Când a văzut însă floarea în
părul fetei, Baba Dochia a întrebat-o: „De unde ai floare, căci este
încă iarnă?”.
Văzând că tânăra nu răspunde, baba a plecat chiar ea pe munte să se
convingă că a venit primăvara. Baba Dochia nu a uitat să-şi ia cu ea
oile, dar şi nelipsitele 12 cojoace. Potrivit legendei, umblând cu oile
prin pădure, baba torcea lână din furcă şi găsind o para (ban vechi, de
origine turcească) i-a făcut o bortă, legând-o cu un fir de lână… De
atunci a apărut obiceiul mărţişorului. Renunţând la cojoace unul câte
unul, peste Dochia şi oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut
că este primăvară. Un ger năprasnic a făcut ca bătrâna şi oile sale să
îngheţe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile
se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a
acestui mit românesc.
Legenda Martisorului – lupta cu zmeul
O alta legenda a martisorului este aceea ca Soarele a coborat pe Pamant.
Se spune ca intr-o zi Soarele a vrut sa danseze si el intr-o hora, asa
ca a venit pe Pamant luand infatisarea unui tanar. Ceea ce nu stia
Soarele era ca Soarele nu mai era pe cer, a profitat si l-a rapit pe
soare si l-a inchis departe de ochii lumii. Pentru ca nu mai exista
caldura soarelui si razele acestuia nu mai mangaiau pe nimeni, lumea s-a
schimbat si nici macar copiii nu mai radeau. Un tanar pe nume Martisor a
avut insa curajul sa il infrunte pe zmeu pentru a-l elibera pe Soare.
Dupa ce a strabatut un drum lung de trei anotimpuri (vara, toamna si
iarna), curajosul tanar a ajuns la zmeu si s-a luptat cu acesta zile si
nopti in sir, pana l-a invins. Soarele a fost eliberat si a readus lumea
la viata, insa tanarul nu a apucat sa se bucure de el, din cauza
ranilor din timpul luptei. Tot sangele lui s-a scurs pe zapada
imaculata, iar acesta este motivul pentru care snurul martisorului este
rosu cu alb.
Citeşte întreaga ştire: Legenda mărțișorului. Tu știi care este povestea lui?
Legenda
Martisorului. Fie că are formă de floare, fluture, bănuţ sau chipuri
zâmbitoare, mărţişorul este motiv de bucurie pentru orice doamnă sau
domnişoară. Micul obiect prins într-un şnur alb cu roşu care este pus în
piept de către femei la începutul lunii martie şi poartă numele de
mărţişor este simbolul venirii primăverii. Iata cele doua legende ale
Martisorului.
Tradiţia asociază legenda cu Baba Dochia, o femeie care a trăit cu mulţi
ani în urmă. Se spune că aceasta avea o fiică vitregă pe care nu o
îndrăgea. Într-o zi de iarnă geroasă, Baba Dochia şi-a trimis fiica la
râu să spele o haină foarte murdară, bătrâna sperând că tânăra nu va
reuşi să-i scoată faţă. Pentru că nu reuşea să o spele, tânăra începu să
plângă cu lacrimi amare. Şi cum încerca ea să frece haina murdară, a
apărut un bărbat tânăr şi frumos pe nume Mărţişor care a întrebat-o de
ce plânge.
Fata i-a povestit tânărului ceea ce i se întâmplă, iar Mărţişor i-a spus
ca posedă o putere magică şi i-a oferit acesteia o floare cu petale
roş-albe şi a îndemnat-o să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să
se ducă acasă.
Când a ajuns fata acasa haina era albă ca si neaua. Batranei Dochia nu
i-a venit să credă că haina era curată. Când a văzut însă floarea în
părul fetei, Baba Dochia a întrebat-o: „De unde ai floare, căci este
încă iarnă?”.
Văzând că tânăra nu răspunde, baba a plecat chiar ea pe munte să se
convingă că a venit primăvara. Baba Dochia nu a uitat să-şi ia cu ea
oile, dar şi nelipsitele 12 cojoace. Potrivit legendei, umblând cu oile
prin pădure, baba torcea lână din furcă şi găsind o para (ban vechi, de
origine turcească) i-a făcut o bortă, legând-o cu un fir de lână… De
atunci a apărut obiceiul mărţişorului. Renunţând la cojoace unul câte
unul, peste Dochia şi oile sale a venit iarna chiar când baba a crezut
că este primăvară. Un ger năprasnic a făcut ca bătrâna şi oile sale să
îngheţe, transformându-se, conform legendei, în stane de piatră. Rocile
se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a
acestui mit românesc.
Legenda Martisorului – lupta cu zmeul
O alta legenda a martisorului este aceea ca Soarele a coborat pe Pamant.
Se spune ca intr-o zi Soarele a vrut sa danseze si el intr-o hora, asa
ca a venit pe Pamant luand infatisarea unui tanar. Ceea ce nu stia
Soarele era ca Soarele nu mai era pe cer, a profitat si l-a rapit pe
soare si l-a inchis departe de ochii lumii. Pentru ca nu mai exista
caldura soarelui si razele acestuia nu mai mangaiau pe nimeni, lumea s-a
schimbat si nici macar copiii nu mai radeau. Un tanar pe nume Martisor a
avut insa curajul sa il infrunte pe zmeu pentru a-l elibera pe Soare.
Dupa ce a strabatut un drum lung de trei anotimpuri (vara, toamna si
iarna), curajosul tanar a ajuns la zmeu si s-a luptat cu acesta zile si
nopti in sir, pana l-a invins. Soarele a fost eliberat si a readus lumea
la viata, insa tanarul nu a apucat sa se bucure de el, din cauza
ranilor din timpul luptei. Tot sangele lui s-a scurs pe zapada
imaculata, iar acesta este motivul pentru care snurul martisorului este
rosu cu alb.
Citeşte întreaga ştire: Legenda mărțișorului. Tu știi care este povestea lui?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu