15.7.24

Confesiunea unei fete (sursa net)

 Confesiunea unei fete.

Anatol, din experiența mea și din observațiile mele, pot să-ți spun că, de fapt, fustangii sunt cei mai loiali bărbați atunci când își întâlnesc femeia lor.

Problema este că bărbații, fiind persoane pragmatice, își caută femeia într-un mod care le este cel mai clar. Dacă s-a culcat cu o femeie și după aceea vrea să se îmbrace și să plece, el se îmbracă și pleacă. Poate fi dureros pentru o fată, dar e sincer. Sunt sinceri.

Dacă își întâlnește femeia potrivită lui, nu o va părăsi niciodată.

Aici este un paradox: fustangii, dacă se îndrăgostesc, devin cei mai loiali, deoarece nu fac jocuri. Ei privesc, simt, înțeleg: dacă nu este a lor, merg mai departe.

Am mulți prieteni fustangii, care în acest fel și-au găsit femeia și acum sunt cei mai buni familiști și își prețuiesc femeia.

Îți spun un pic vulgar, dar este din nou sincer. Femeia ta este cea de la care nu vrei să pleci după sex.

Știi, Anatol, mai este un lucru pe care l-am observat. Fustangii au o abilitate extraordinară de a înțelege rapid dacă o relație are potențial sau nu. Aceasta nu este o abilitate pe care mulți o posedă, iar în cazul lor, provine din experiența lor vastă. Ei nu pierd timpul cu relații care nu au viitor, ceea ce îi face, în final, parteneri foarte dedicați și atenți atunci când găsesc persoana potrivită.

Un alt aspect psihologic interesant este că fustangii au o capacitate de introspecție bine dezvoltată. Deși poate părea surprinzător, mulți dintre ei își cunosc bine nevoile și dorințele. Această auto-cunoaștere le permite să fie sinceri nu doar cu ei înșiși, ci și cu partenerele lor.

De asemenea, există un nivel de respect pe care acești bărbați îl au pentru femeile din viața lor. Ei înțeleg ce înseamnă să îți dorești pe cineva cu adevărat și cât de rară este o astfel de conexiune. În momentul în care o găsesc, ei sunt dispuși să lupte pentru ea și să investească totul în relație.

Încă ceva, Anatol. Încrederea este un factor crucial. Fustangii, având experiența de a fi sinceri și direcți, sunt de obicei foarte transparenți în relațiile lor. Această transparență construiește o fundație solidă de încredere, esențială pentru orice relație de lungă durată.

În concluzie, da, poate părea contraintuitiv, dar fustangii, tocmai din cauza modului lor direct și experimentat de a-și căuta partenera ideală, devin cei mai devotați și loiali bărbați când o găsesc. Așadar, nu îi subestima. În spatele comportamentului lor aparent frivol, se află o dorință profundă de a găsi și de a păstra dragostea adevărată.

AB

Dar voi ce parere aveti despre acest subiect, despre parerea fetei si despre afemiati sau fustangii cum le mai zice?

Mierea (sursa net)

Știați că o lingură de  miere este suficientă pentru a ține o persoană în viață timp de 24 de ore?

Știați că una dintre primele monede din lume a avut simbolul unei albine?

Știați că mierea conține enzime vii?

Știați că în contact cu o lingură de metal, aceste enzime mor? Cel mai bun mod de a mânca miere este cu lingura de lemn; dacă nu găsești una, folosește o lingură de plastic.

Știați că mierea conține o substanță care ajută creierul să funcționeze mai bine?

Știați că mierea este una dintre puținele alimente de pe pământ care singur poate susține viața umană?

Știați că albinele au salvat oamenii de foame în Africa?

Știați că propolisull produs de albine este unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale?

Știați că mierea nu are dată de expirare?

Știați că trupurile celor mai mari împărați ai lumii au fost îngropate în sicrie de aur și apoi acoperite cu miere pentru a preveni putrezirea?

Știați că termenul de “lună de miere” vine din faptul că mirii consumă miere pentru fertilitate după căsătorie?

Știați că o albină trăiește mai puțin de 40 de zile, vizitează cel puțin 1000 de flori și produce mai puțin de o linguriță de miere, dar pentru ea este o muncă de o viață.

Daca am greșit (sursa net)

 “Dacă am greșit!?

Oh, da... și încă cât!

Am greșit atunci când am permis cuvintelor ascuțite să-mi felieze sufletul în bucăți.

Am greșit atunci când am acceptat să fiu “micșorată” crezând că am în față “înălțimi”.

Am greșit atunci când am tăcut și m-am prefăcut că nu văd nedreptatea doar “ca să fie bine”...

Am greșit atunci când mi-am strâns lacrimile în pumni și le-am lăsat să-mi intre, picătură cu picătură, în sânge.

Am greșit atunci când am dat prea multă importanță vorbelor crezând încontinuu că vor veni și faptele…

Am greșit atunci când am dat voie să mi se ascundă visurile după ziduri înalte și reci.

Am greșit atunci când am oferit a N-a șansă celor care, s-au văzut mereu în oglindă, fără de greșeală.

Am greșit atunci când mi-am astupat gura inimii ca să aud doar ce-i în jurul meu...

Am greșit!

Știu că om fără de greșeală nu există. Iar eu sunt unul dintre ei.

Mă accept și mă iubesc, și căut să înțeleg din toate!

Am venit aici..., și caut să-mi amintesc ce am fost obligată să uit.

Viața nu ne pune în buzunarele inimii numai bilețele de dragoste.

Astăzi poți fi iubit de oameni, mâine, hulit și îmbrâncit.

Cere-ți ție ce vrei!

Crede în tine... și mergi mai departe!"

Oamenii frumoși (sursa net)

 “Oamenii frumoși poartă ciorapi cu dungi, chiloți cu desene și privirea cu dragoste și bunătate.

💐Oamenii frumoși se împiedică în timp ce se îmbracă, pentru că se grăbesc mereu și mănâncă același lucru de mai multe ori pe săptămână.

💐Oamenii frumoși plâng când se uită la un film romantic, dar rămân puternici când trebuie să șteargă lacrimile cuiva.

💐Oamenii frumoși care spun "te iubesc" sărută pe frunte.

💐Oamenii frumoși sunt mai frumoși pentru ceea ce vor să știe decât pentru ceea ce știu deja.

💐Oamenii frumoși iubesc,  sărută, râd, dansează, beau, cântă, cad, greșesc, se ridică, își cer iertare, îmbrățișează, citesc, trăiesc și supra trăiesc… supraviețuind la tot și toate!!!”

Poezie (sursa net)

 Mă întrebi de m-aș întoarce

Azi în anii tinereții?

Drept să spun nu prea mi-ar place

Să repet corvoada vieţii. 


De greșeli mi-am făcut stocul

Și n-aș vrea să mai fac alte,

Dar aș vrea să am norocul

Să le dau uitării toate! 


Timpurile ce trecură?

Mulțumesc nu le mai vreau!

Oase rupte, alergatură ...

Îmi doresc să... mai și stau! 


Îmi doresc timpu-nainte!

Cât mai lung dacă se poate!

La nepoți să fac placinte,

Să am timp și de o carte. 


Să mă plimb în lumea largă,

Să  văd ce nu am văzut 

Viața, asta! mi-ar fi dragă!

Nu s-o iau de la-nceput. 


Vreu timpuri mai liniștite...

Să privesc cum crește Iarba,

Pe întinderi nesfârșite !

Și să uit ce este graba. 


Poate-aș vrea să mă întorc...

Puțin prin copilărie!

Cu amicii să fac cerc,

Să râdem de-orice prostie! 


Să-mi mai văd mama și tata,

Chiar de ar fi să mă mai certe!

Să le spun ca:-Uite gata!

Am să pun mâna pe carte. 


Și să-i strâng în brațe tare

Că mi-a fost așa de dor

Ca-au plecat în depărtare 

Și nu-mi e deloc ușor. 


În rest Doamne-s mulțumită!

Să-mi întorc anii n-aș vrea.

Nu mă dau încă bătută,

Și mă-mpac cu vârsta mea.

Text (sursa net)

 Vine o vreme când se termină tot.

 Pleci într-o unică clipă, fără telefon, fără mașină, fără dulapul tău plin de haine, fără bijuterii, fără casă, fără o scrisoare de rămas bun și fără contul ăsta al tău de facebook. 

Pleci fără imagini, fără cuvinte, fără planuri, fără gânduri, fără like-uri, pleci fără nimic. 

Pleci singur și probabil fără să știi că ai plecat sau că ai fost… sau cine ai fost. 

Mai devreme sau mai târziu toți primim un block de la viață. 

De amintirile tale grozave te poți bucura doar în viața asta. Construiește ceva și rămâi în amintirile altora. 

Lasă un semn că ai fost. 

Permite să rămână din tine un colțișor de poveste. 

Bucură-te tare de oameni și de clipă, zâmbește ochilor care nu știu să zâmbească și ține cu bucurie de mână pe cineva chiar străin ție dar care de o mână care să îl țină o clipă are nevoie… pentru că adesea strânsoarea caldă a mâinii cuiva venită pe neașteptate e unicul detaliu ce nu se poate uita pentru o viață întreagă. 

Pentru că adesea doar clipa din strânsoarea caldă a mâinii cuiva, venită pe neașteptate, salvează și se transformă în veșnicie.

Text ( sursa net)

 Am învățat să facem sex, dar n-am învățat să iubim.

Ne întâlnim în întuneric, trupuri străine, suflete pustii.

În această lume a ecranelor, ne pierdem în fațade,

Între swipe-uri și like-uri, ne uităm adevăratele nevoi.


Am învățat să urâm înainte să dăruim.

Ne închidem în carapace, construind ziduri din vorbe grele.

Privim cu suspiciune și frică, uitând de empatie,

Într-o lume rece, sufletele se sting, una câte una.


Am învățat să plângem înainte să râdem.

Lacrimi mute se scurg pe fețe nevăzute,

Într-o tăcere apăsătoare, râsul e doar o amintire,

Ne pierdem în dureri nesfârșite, căutând alinare.


Suntem pierduți în episoade spasmice, fără medicament,

Rătăcim prin întunericul cotidian, căutând sens.

În acest abis modern, inima noastră e doar o umbră,

O fantomă a ceea ce ar fi putut fi, dar nu este.


Ne-am pierdut în tehnologie, în goana după superficial,

Am uitat să iubim, să dăruim, să trăim cu adevărat.

Și astfel, rămânem captivi în propria noastră creație,

Prizonieri ai unui univers gol, fără speranță, fără lumina iubirii.