SCRISOARE CĂTRE SUFLET
Dragă Suflete, al meu...,
ÎMI PARE RĂU..., că ai încercat cu atâta disperare să-i vindeci pe ceilalți atunci când chiar TU tremurai...
ÎMI PARE RĂU că nu ți-am oferit timp suficient de vindecare..., că te-am lăsat să repari rănile tuturor pe când chiar tu sângerai...
ÎMI PARE RĂU că au fost zile când zâmbetul-ți-era... dureros, dar te-ai forțat să râzi pentru ca nimeni să nu știe, să nu-și facă griji...
ÎMI PARE RĂU... că am oferit tot timpul și efortul tău unor ființe care n-au știut să dea la fel în schimb...
ÎMI PARE RĂU... că au fost nopți în care-ai plâns în somn și poate nimănui nu i-a păsat să te-nțeleagă...
Și-MI PARE-ATÂT DE RĂU că nu te-am iubit așa cum ai fi meritat...
ÎMI PARE RĂU... PENTRU TOATE PĂRERILE DE RĂU..."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu