Calea spirituală a omului.
O ilustrație extrem de sugestivă.
Omul se naște plin de iubire si de lumină, doar are în el parte din Dumnezeu - Duhul Sfânt sau Sinele Divin.
Doar că de la naștere este preluat de "mașinăria" numită societate, care va începe să îl convingă că Dumnezeu este departe de el, că ar trebui să facă anumite lucruri, să se comporte într-un anumit fel, i se spune ce si cum să vorbească, altfel fiind "amenințat" că Dumnezeu îl va pedepsi.
Și în loc să meargă în lumina pe care a primit-o în dar, care era în el de la naștere, omul pornește în căutarea ei.
A luminii, a vieții, a lui Dumnezeu. Care e în el.
Si umblă pe drumurile care i se spun că ar duce la Dumnezeu. Tot caută, tot Îl caută, și mulți mor fără să conștientizeze că Dumnezeu este în ei, că nu a fost niciodată în exterior.
Iar pentru a conștientiza Sinele Divin, pe Dumnezeu, și să îl manifeste, e nevoie ca omul să ajungă, mai întâi, în întuneric, să coboare în groapa deznădejdii, a fricilor, neincrederii; adică în iadul propriu.
Si doar după ce a stat în întuneric un timp, și nu a mai avut la cine să apeleze după ajutor, își dă seama că singurul ajutor este divinitatea.
Iar după ce iese la lumină, realizează că Dumnezeu nu a fost niciodată în altă parte decât în el. Nu a fost în exterior, ci a fost înlăuntrul lui. Doar că omul nu l-a văzut și nu l-a recunoscut.
Lumina divină este în noi tot timpul, și nu poate fi "stinsă" de oameni.
Dumnezeu nu poate fi decât alungat sau îngropat de către emoțiile negative.
Doar când se trezește, omul devine Om conștient de divinul din el, conștient că este Conștiință dumnezeiască.
Dar până acolo...
E nevoie de contrast. Nu poti recunoaște și aprecia lumina, dacă nu stai in întuneric.
Nu poti recunoaște și aprecia divinul, dacă nu cunoști și iadul.
Dumnezeu este în om, nu în altă parte.
Cat timp îți ia să accepți lucrul acesta?
Cât ai nevoie.
Iesi la Lumină. Fii!
Binețe, Om în Lumină!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu