31.1.22

Numele lunilor calendaristice folosite în prezent

 

Iniţial, calendarul roman era format din doar 10 luni care aveau, fiecare, câte 30 sau 31 de zile, rezultând în final un an cu numai 304-305 zile.

Până la reforma calendarului din vremea lui Cezar, romanii aveau un calendar cu 12 luni, dintre care patru luni aveau 31 de zile (Martius, Maius, Quintilius, October), şapte luni aveau câte 29 de zile (Aprilis, Junius, Sextilis, September, November, December, Ianuarius) şi una singură, Februarius, avea 28 de zile.

După vechiul calendar roman anul începea la 1 Martie şi avea 355 de zile.

Dar pentru ca lunile anului să coincidă cu anotimpurile, romanii intercalau la fiecare doi ani câte o lună suplimentară de 22 de zile. Aceasta purta numele de Mercedonius. Luna care apărea o dată la doi ani se afla între zilele de 23 şi 24 februarie și așa anul ajungea să numere 366 de zile.

Abia după cea de-a doua reformă a calendarului roman, anul a ajuns să însumeze 12 luni.

Iată și numele inițiale ale lunilor anului, în latină, cele din care provin și cele din limba română de astăzi:

Ianuarie – Ianuarius Prima lună a calendarului roman a fost botezată după zeul Ianus. Acesta era zeul începuturilor și era de obicei reprezentat cu două fețe, una privind în față și una privind în spate, spre trecut și viitor. Ianus era, de asemenea, tranziției și, astfel, era cel mai potrivit ca el să fie ales pentru a da trecerii dintr-un an în altul. Prima zi din ianuarie era începutul Anului Nou, când sărbătoarea lui Ianus era celebrată prin schimburi de daruri

Februarie – Februarius Februarie și-a luat numele de la „februa”. Acesta eta un festival de purificare despre care se credea că alungă spiritele rele din Roma. În a 15-a zi a lunii Februarie, în întreaga Romă aveau loc o serie de rituri, dintre care multe implicau sacrificii sau parade rituale. Tot în această zi, mulți tineri bărbați alergau prin oraș goi, atingând mâinile femeilor și copiilor care stăteau pe marginea străzilor. Se credea că acest lucru ține la distanță spiritele rele și că le ajută pe femei să conceapă sau să dea naștere.

Martie – Martius Luna Martie a fost numită după Marte, zeul roman al războiului. Se crede că această lună marca începutul perioadei în care armata romană se pregătea pentru următorul sezon de campanii militare. Din acest motiv, era important ca zeul războiului să fie sărbătorit în această perioadă și în martie aveau loc ritualuri și festivaluri care aveau să asigure succesul militar.

Aprilie – Aprili Există mai multe teorii în ceea ce privește numele acestei luni. Una dintre cele mai populare spune că Aprillis se leagă de cuvântul latin „aperire”, adică „a deschide”. Aprilie este luna în care florile încep să înflorească și primăvara se instalează pe deplin, acesta fiind motivul pentru care luna poartă acest nume. Alții sunt de părere aprilie este botezată după Afrodita, zeița greacă a dragostei și a frumuseții. Asta pentru că Venus (zeița romană a frumuseții, așa cum era Afrodita în Grecia), era sărbătorită în mod tradițional în aprilie, și astfel mulți cred că aprilie este un nume moștenit de la numele zeiței grecești Afrodita.

 Mai – Maius Cea de-a cincea lună a luat numele de la zeița greacă a pământului, Maia. Era zeița hranei și a abundenței și de aceea este asociată cu acest anotimp cald și îmbelșugat.

Iunie – Iunius Iunie este o lună de vară și este legată de una dintre cele mai importante zeități din panteonul roman: Iuno, soția lui Jupiter, care era sărbătorită în această lună. Iuno mai era cunoscută ca zeița căsătoriei, și, în cultura romană, sfârșitul lui iunie era considerat o perioadă deosebit de benefică pentru nunți. Însă a te căsători înainte de data de 15 a lunii era considerat un semn rău și era un lucru care era de obicei evitat.

Iulie – Iulius – sau Quintilis Numele de Iulie vine de la Iulius Cezar, care s-a născut în această lună. Astfel, Iulie este prima dintre lunile anului din calendarul roman care a fost botezată după o persoană istorică

August – Augustus sau Sextilis Inițial, August se numea Sextilis. Însă succesorul lui Iuliu Cezar, fiul adoptiv al acestuia – Octavian, a luat puterea și a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”, adică „consacrat” sau „venerabil”. Numele de August vine, așadar, de la împăratul roman Cezar

August. O mențiune interesantă este că luna August are 31 de zile ca şi luna Iulie, deoarece Cezar August nu a vrut să aibă mai puţine zile decât luna lui Iulius Cezar.

Septembrie – September Denumirea de Septembrie vine de la latinescul septem – şapte, pentru că, conform calendarului roman, înițial, septembrie era a şaptea lună din an.

Octombrie – October Începînd cu luna octombrie, denumirile pentru celelalte luni ale anului derivă din numerele pe care acestea le poartă. Numele de Octombrie vine, așadar, din latinescul octo – opt, pentru că e a opta lună din an, în calendarul roman.

Noiembrie – November Numele de Noiembrie vine din latinescul novo – nouă, pentru că e a noua lună din an, conform calendarului roman.

Decembrie – December Denumirea de Decembrie vine de la latinescul decem – zece, pentru că în calendarul roman, înițial, era a zecea lună din an.

Legende și tradiții românești despre lunile anului

Legendele românești spun că lunile anului sunt considerate a fi cei 12 fii ai Anului. Fiecare dintre ele avea, încă din vechime, o cu totul altă denumire și o semnificaţie aparte. Fiecare lună sugera prin numele ei, fie o activitate din viaţa oamenilor, fie aminteau de o anume tradiţie corespunzătoare perioadei din an. Majoritatea este formată din acele luni al căror nume se identifică cu starea vremii sau activitățile agricole.

Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau Gerar era cunoscut în trecut şi sub denumirea de Genarie, Ghenarie sau Calindariu. Este luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An şi în care se vedea cum va fi vremea în perioada următoare: dacă în ianuarie nu e timp geros, atunci aşa va fi vremea în martie şi aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranţă în februarie avea să ningă.

Februarie, Făurar sau Luna lupilor era considerată a fi o luna deosebit de nemiloasă, venind cu geruri şi viscole mari. În tradiţia populară se spune că în februarie 2 săptămîni îngheaţă tot, iar în următoarele 2 se dezgheaţă.

În luna Martie începe primăvara, vremea se încălzeşte treptat. Legendele spun că Mart a luat câte o zi din fiecare celelalte luni pentru a-şi depăşi toţi ceilalţi fraţi. Acum încep şi zilele Babelor – zilele Martei sau Dochie -, tradiţie îmbogăţită de o mulţime de poveşti ce ilustrează lupta dintre iarnă şi primăvară și pe cea dintre întuneric şi lumină. Martie mai este denumit şi Germanar -Încolţitorul-, natura începând să prindă viaţă şi culoare.

Aprilie este o continuare a zilelor babelor Marta şi Dochia. Potrivit legendelor românești, denumirea de Prier vine de la faptului că se consideră ca această perioadă din an este una foarte prielnică. Dar pentru că era o lună cu o vreme schimbătoare, în zile foarte friguroase şi cu vînt uscat luna aprilie era denumită în popor Traista-n Băţ.

Luna Mai – Florar sau Frunzar -este luna ierburilor. Este luna în care se considera că Raiul coboară pe pământ, pajiştile sunt verzi şi pline de flori multicolore, iar frunzişul pădurilor şi livezilor se scutură de iarnă sub adierea vântului cald.

Iunie este luna cireşelor, drept pentru care în popor ea era cunoscută sub denumirea de Cireşar sau Cireşel.

Iulie, luna lui Cuptor, este în tradiţia populară perechea lui Făurar. Asta pentru că vorbele din popor spun că, pe cât de frig e în vremea lui Făurar, pe atît de cald va fi în luna lui cuptor.

August, lună cunoscută și ca Secelar, este una din lunile ce abunda în legume, fructe şi recolte de tot soiul.

Septembrie, deschidea, potrivit legendei, ușa toamnei. Această lună vine cu vreme schimbătoare. Totodată este şi luna vinului, purtând și denumirea de Vinitel. Tradiţiile populare fac iarăşi legătură între luni şi vreme. Astfel, dacă de Răpciune e cald, atunci luna următoare, Brumărel, timpul va fi rece şi cu multă umezeală. Tot potrivit predicțiilor populare, se spune că, dacă tună în septembrie, e semn de multă zăpadă în Făurar. Dacă în septembrie înfloresc scaieţii, atunci toamna va fi lungă şi frumoasă. Iar dacă rândunelele se duc repede, atunci e semn că şi iarna e aproape.

Lunile octombrie și noiembrie sunt cele care prevestesc iarna ce bate la uşă. Acum cade bruma. Dacă în aceste luni va ploua mărunt, atunci iarna va fi grea.

Decembrie, numită și Ningău, este una din cele mai bogate luni ale anului în sărbători creştineşti. Și ceastă lună e foarte bogată în prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andrei – sărbătoare ce deschide luna cadourilor – se pun la încolţit în vase boabe de grâu pentru a vedea cum va fi anul ce vine. Această sărbătoare este de altfel una foarte bogată în obiceiuri şi superstiţii populare. Dacă în decembrie e ger, atunci anul va fi mănos, iar dacă e zăpadă, atunci luna Cireșar va fi una ploioasă și ea.

Legendele românești spun că lunile anului sunt considerate a fi cei 12 fii ai Anului. Fiecare dintre ele avea, încă din vechime, o cu totul altă denumire și o semnificaţie aparte. Fiecare lună sugera prin numele ei, fie o activitate din viaţa oamenilor, fie aminteau de o anume tradiţie corespunzătoare perioadei din an. Majoritatea este formată din acele luni al căror nume se identifică cu starea vremii sau activitățile agricole. Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau Gerar era cunoscut în trecut şi sub denumirea de Genarie, Ghenarie sau Calindariu. Este luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An şi în care se vedea cum va fi vremea în perioada următoare: dacă în ianuarie nu e timp geros, atunci aşa va fi vremea în martie şi aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranţă în februarie avea să ningă. Februarie, Făurar sau Luna lupilor era considerată a fi o luna deosebit de nemiloasă, venind cu geruri şi viscole mari. În tradiţia populară se spune că în februarie 2 săptămîni îngheaţă tot, iar în următoarele 2 se dezgheaţă. În luna Martie începe primăvara, vremea se încălzeşte treptat. Legendele spun că Mart a luat câte o zi din fiecare celelalte luni pentru a-şi depăşi toţi ceilalţi fraţi. Acum încep şi zilele Babelor – zilele Martei sau Dochie -, tradiţie îmbogăţită de o mulţime de poveşti ce ilustrează lupta dintre iarnă şi primăvară și pe cea dintre întuneric şi lumină. Martie mai este denumit şi Germanar -Încolţitorul-, natura începând să prindă viaţă şi culoare. Aprilie este o continuare a zilelor babelor Marta şi Dochia. Potrivit legendelor românești, denumirea de Prier vine de la faptului că se consideră ca această perioadă din an este una foarte prielnică. Dar pentru că era o lună cu o vreme schimbătoare, în zile foarte friguroase şi cu vînt uscat luna aprilie era denumită în popor Traista-n Băţ. Luna Mai – Florar sau Frunzar -este luna ierburilor. Este luna în care se considera că Raiul coboară pe pământ, pajiştile sunt verzi şi pline de flori multicolore, iar frunzişul pădurilor şi livezilor se scutură de iarnă sub adierea vântului cald. Iunie este luna cireşelor, drept pentru care în popor ea era cunoscută sub denumirea de Cireşar sau Cireşel. Iulie, luna lui Cuptor, este în tradiţia populară perechea lui Făurar. Asta pentru că vorbele din popor spun că, pe cât de frig e în vremea lui Făurar, pe atît de cald va fi în luna lui cuptor. August, lună cunoscută și ca Secelar, este una din lunile ce abunda în legume, fructe şi recolte de tot soiul. Septembrie, deschidea, potrivit legendei, ușa toamnei. Această lună vine cu vreme schimbătoare. Totodată este şi luna vinului, purtând și denumirea de Vinitel. Tradiţiile populare fac iarăşi legătură între luni şi vreme. Astfel, dacă de Răpciune e cald, atunci luna următoare, Brumărel, timpul va fi rece şi cu multă umezeală. Tot potrivit predicțiilor populare, se spune că, dacă tună în septembrie, e semn de multă zăpadă în Făurar. Dacă în septembrie înfloresc scaieţii, atunci toamna va fi lungă şi frumoasă. Iar dacă rândunelele se duc repede, atunci e semn că şi iarna e aproape. Lunile octombrie și noiembrie sunt cele care prevestesc iarna ce bate la uşă. Acum cade bruma. Dacă în aceste luni va ploua mărunt, atunci iarna va fi grea. Decembrie, numită și Ningău, este una din cele mai bogate luni ale anului în sărbători creştineşti. Și ceastă lună e foarte bogată în prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andrei – sărbătoare ce deschide luna cadourilor – se pun la încolţit în vase boabe de grâu pentru a vedea cum va fi anul ce vine. Această sărbătoare este de altfel una foarte bogată în obiceiuri şi superstiţii populare. Dacă în decembrie e ger, atunci anul va fi mănos, iar dacă e zăpadă, atunci luna Cireșar va fi una ploioasă și ea.
Citeşte întreaga ştire: Lunile anului - de unde vin denumirile populare. Cele mai frumoase povești și legende

Denumirea lunilor anului în diverse limbi

Lunile anului în franceză
Ianuarie – Janvier                              Februarie – Février

Martie – Mars                                     Aprilie – Avril

Mai – Mai                                           Iunie – Juin

Iulie – Juillet                                       August – Août

Septembrie – Septembre                   Octombrie – Octobre

Noiembrie – Novembre                      Decembrie – Décembre

Lunile anului în engleză

Ianuarie – January                             Februarie – February

Martie – March                                   Aprilie – April

Mai – May                                          Iunie – June

Iulie – July                                          August – August

Septembrie – September                   Octombrie – October

Noiembrie – November                      Decembrie – Decembre 

 

Lunile anului în italiană

Ianuarie – Gennaio                             Februarie – Febbraio

Martie – Marzo                                    Aprilie – Aprile

Mai – Maggio                                      Iunie – Giugno

Iulie – Luglio                                        August – Agosto

Septembrie – Settembre                     Octombrie – Ottobre

Noiembrie – Novembre                       Decembrie – Dicembre

 

Lunile anului în germană

Ianuarie – Januar ( sau Jänner)        Februarie – Februar

Martie – März                                    Aprilie – April

Mai – Mai                                           Iunie – Juni

Iulie – Juli                                           August – August

Septembrie – September                   Octombrie – Oktober

Noiembrie – November                      Decembrie – Dezember 

 

Lunile anului în spaniolă

Ianuarie – Enero                                Februarie – Febrero   

Martie – Marzo                                   Aprilie – Abril

Mai – Mayo                                        Iunie – Junio

Iulie – Julio                                         August – Agosto

Septembrie – Septiembre                  Octombrie – Octubre

Noiembrie – Noviembre                     Decembrie – Diciembre 

 

Lunile anului în japoneză

Ianuarie - Ichi-gatsu                           Februarie - Ni-gatsu

Martie - San-gatsu                             Aprilie - Shi-gatsu

Mai - Go-gatsu                                   Iunie - Roku-gatsu

Iulie - Shichi-gatsu                             August - Hachi-gatsu

Septembrie - Ku-gatsu                       Octombrie - Jyū-gatsu

Noiembrie - Jyūichi-gatsu                  Decembrie - Jyūni-gatsu 

 

Lunile anului în turcă

Ianuarie - Ocak                                  Februarie - Şubat

Martie - Mart                                      Aprilie - Nisan

Mai - Mayıs                                        Iunie - Haziran

İulie - Temmuz                                   August - Ağustos

Septembrie - Eylül                             Octombrie - Ekim

Noiembrie - Kasım                             Decembrie - Aralık  

 

Lunile anului în portugheză

Ianuarie - Janeiro                              Februarie - Fevereiro

Martie - Março                                   Aprilie - Abril

Mai - Maio                                          Iunie - Iunho

Iulie - Iulho                                         August - Agosto

Septemrie - Setembro                       Octombrie - Outubro

Noiembrie - Novembro                      Decembrie - Dezembro 

 


Denumirea populară a lunilor anului

Ianuarie – Gerar                                  Februarie – Făurar

Martie – Mărţişor                                Aprilie – Prier

Mai – Florar                                          Iunie – Cireşar

Iulie – Cuptor                                        August – Gustar

Septembrie – Răpciune                      Octombrie – Brumărel

Noiembrie – Brumar                           Decembrie – Undrea sau Andrea

 

Poezii cu lunile anului

Ianuarie numit Gerar, frig e-ntruna aşadar.

Februarie Făurar, gerul e un adversar.

Martie numit Mărţişor, totul este mai uşor.

Aprilie numit Prier, este puţin mai boier.

Mai fiind Florar, totul e ca un altar.

Iunie e Cireşar, lui Ianuarie adversar.

Iulie luna lui Cuptor, cu un soare-apăsător.

August în popor Gustar, duşmanul lui Făurar.

Septembrie e Răpciune, viile încep să se-adune.

Octombrie e Brumărel, plouă afară uşurel.

Noiembrie e Brumar, totul pare cam amar.

Decembrie şi el Undrea, a venit iar vremea rea…

 

Poezie scurtă cu lunile anului

Ianuarie-i lună rece,

Februarie iute trece,

Martie-i plin de ghiocei,

Aprilie naşte miei,

Mai ne-aduce numai floare,

Iunie – vacanţa mare!

Iulie-i cuptor de soare,

August cară în hambare,

Septembrie cheamă la carte,

Octombrie rodu-l împarte,

Noiembrie-i tare noros,

Decembrie naşte pe Hristos

 

Poezie cu lunile anului

Ianuarie, prima-n calendar,

Pentru noi aduce-n dar

La geamuri poleite flori

Şi ger de-ngheaţă pe la nări.

 

Februarie zis şi făurar

Luna cea scurtă-n calendar

Vrea iarna numai pentru el

Şi-o-mbracă-n albul cojocel.

 

Din soare şi din albă nea

Fir de mătase împletea

E şnurul pentru mărţişor

Căci Martie soseşte uşor.

 

Prier sau luna lui April

Aduce din văzduh un tril

De păsări mândre, călătoare

Şi un parfum de pomi în floare.

 

Luna lui Mai-Florar apare

Cu straiele de sărbătoare,

Cusut cu mii de floricele

Şi mii de fluturi printre ele.

 

 Cu coşul de cireşe-n dar

Soseşte Iunie-Cireşar

Şi vara acum ne scaldă-n soare

Cu ea vine vacanţa mare!

 

Cuptor cu zile ce iau foc

Iulie-n vara îşi ocupă loc.

Călătoreşti la munte şi la mare

Şi te-ascunzi cum poţi de soare.

 

August-Gustar e în popor.

Cu el şi vara pleacă-n zbor

De pe câmpii şi din grădini

Recolta coaptă o aduni.

 

Septembrie sau Răpciune

Sună trâmbiţa în lume

Că e toamnă gălbioară

Şi copiii merg la şcoală.

 

Brumărel culege mere

Nuci, gutui, prune şi pere,

Duse sunt în depărtare

Păsările călătoare.

 

Noiembrie cel argintiu

Pământul îl lasă pustiu,

Adună norii grei pe cer

Cu ploi mărunte, vânt şi ger.

 

Cu Decembrie, ştii bine,

Iarna soseşte la tine.

Brad împodobit, beteală,

Moş Crăciun cu sănioară

⚜Minutul de înțelepciune ⚜ (sursa net)

 Un cioban și un filosof se întâlnesc pe coama unui deal.
- Zâua bună, zice ciobanul.
- Bună ziua, zice și filosoful.

Amândoi se așează și se pun pe contemplat.
- De la oraș vii? întreabă ciobanul.
- De la oraș.
- Dar tot mai bine-i în natură!
- Este.
- Și ce lucri tu la oraș?
- Studiez.
- Apăi ce studiezi?
- Viața omului.
- Și ies parale din asta?
- Iau un salariu. Cam mic, ce-i drept.
- Așa studiu fac și eu când stau pe prispă. Și nu iese niica. E bine la voi la oraș...

- Eu am mers la școli ca să pot lua bani pentru asta.
- Multă școală ai făcut?
- Multă.
- Apăi zâ-mi și mie cum ți-o ieșit la studii că e viața omului?
- E greu de spus, așa, în două vorbe...
- Încearcă în trei.

- Vezi tu, bade, ce fac eu e să mă gândesc la cum sunt lucrurile care nu sunt evidente. Cum ar fi de exemplu cum poate fi omul fericit, și când e, de ce e...
- Dacă-i sunt sănătoși copiii și-l iubește muierea de ce n-ar fi?

- Cum să îți zic eu? se străduie filosoful... Ție ți-a venit așa vreodată un dor de ducă? sau o jale și să nu știi ce-i cu ea?
- Mi-a venit. Dar am zis că trece, și-o trecut.

- Dar să te gândești tu că viața se duce și să simți durere?
- Apăi doare, dacă șezi degeaba, dar pui mâna pe coasă și îți iei gândul.

- Dar când vezi că se întâmplă ceva nedrept nu vrei să schimbi acel lucru?
- Ce e nedrept? dacă tot ce ne e dat de la Dumnezeu vine? Poate socoți doar tu că e nedrept.

- Nu știm dacă există Dumnezeu sau nu.
- Apăi știm cu sufletul, nu cu mintea.
- Nu știm nici dacă există suflet!
- Cum să nu știm? Când te doare că trece viața și te temi că nu te iubește muierea și că e nedreaptă lumea, unde te doare dacă nu în suflet?
Ptiu, drace, că ai făcut atâta școală, mai iei și bani să studiezi viața și tare prost mai ești!

⚜Minutul de înțelepciune ⚜ ”Stăpânul cadoului” (sursa net)

Lânga Tokio traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa-i îndrume pe cei tineri în budhismul Zen. Se spune ca în ciuda vârstei înaintate, el putea înfrânge orice adversar.

Într-o dupa-amiaza, un luptator - cunoscut pentru lipsa lui de scrupule - a ajuns în localitatea unde traia batrânul Samurai. Era cunoscut pentru tehnicile lui de a provoca la lupta, astepta pâna când adversarul facea prima miscare si apoi, fiind daruit cu destula inteligenta pentru a corecta orice greseala ar fi facut, contraataca cu viteza.

Tânarul luptator nu pierduse înca nici o lupta. Auzind de reputatia Samuraiului, a decis sa-l învinga pentru a-si mari faima. Toti studentii erau împotriva luptei, dar batrânul Samurai a acceptat provocarea. S-au adunat toti în piata din centrul orasului, iar tânarul a început sa-l insulte pe Samurai. A aruncat câteva pietre în directia lui, l-a scuipat în fata, i-a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i-a insultat pâna si pe stramosi. Timp de câteva ore, a facut totul pentru a-l provoca pe maestru, dar batrânul ramânea impasibil. La sfârsitul dupa-amiezii, simtindu-se obosit si umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.

Deceptionati de faptul ca maestrul primise atât de multe insulte si provocari, studentii l-au întrebat:
"Cum ai putut rabda atât de multa umilinta? De ce nu ti-ai folosit spada, chiar daca stiai ca ai fi pierdut, în loc sa-ti expui lasitatea în fata tuturor?"
"Daca cineva vine la tine cu un cadou si tu nu îl primesti, cui apartine cadoul?" - întreba Samuraiul.
"Celui care ti l-a oferit - replica unul dintre discipoli."
"La fel si cu orice mânie, insulta sau invidie - spuse maestrul. Când nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat."