Cele 7 rugi din „Tatal Nostru” (sursa net)

Adevarurile cosmice din spatele rugaciunii

Cea mai cunoscuta si iubita rugaciune a crestinilor este cea pe care Iisus Christos ne-a lasat-o si care ascunde in ea adevarurile cosmice, pe care cine oare le cunoaste mai bine, decat Creatorul lor. 

Prin aceasta rugaciune omul se inalta, aspira sa se inalte, aspira sa-si inalte fiinta catre Divinitate. Trebuie sa recunoastem - insa - ca rugaciunea este o forma de meditatie si, una cu o putere foarte mare de concentrare si accedere la nivele superioare. 

Pentru a reusi apropierea de fiinta pura, omul primeste ajutorul rugaciunii „Tatal nostru”. Insa, Iisus Christos a avertizat asupra felului in care ne rugam: 

„Cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe, ca paganii, carora li se pare ca, daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati” (Matei 6:7). 

Repetarea mecanica a rugaciunii (bolborosirea acelorasi vorbe) nu poate sa ne apropie de Dumnezeu. Este nevoie de intelegerea noastra, mai mult, de contopirea noastra cu spiritul acestei rugaciuni. In fiecare om traieste o picatura divina, iar cand omul se roaga cu toata fiinta sa, el ajunge la expresia cea mai profunda a naturii sale launtrice, acea picatura divina.

 Intreaga natura umana, aceasta minunata Creatie a lui Dumnezeu, poarta in ea expresia Divinitatii. Referindu-se la natura umana, R.Steiner vorbea despre „trinitatea superioara” si cele „patru parti inferioare” ca fiind intregul - Omul. 

In ceea ce priveste trinitatea superioara, ea se exprima in cele trei parti superioare ale omului, care sunt de fapt cele trei parti inferioare ale Divinitatii care ne-a dat picatura de suflet („Domnul Dumnezeu […] i-a suflat […] suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu” Geneza 2:7). 

Principiile acestea pot fi exprimate in Manas, Budhi si Atma; unde Atma reprezinta Omul-spirit, vointa, Budhi este prefigurarea Spiritului de Viata, Manas - Spiritul in sine; deci, in trinitatea superioara a omului primeaza Spiritul. Dupa cum aceste trei parti superioare ale naturii omenesti pot fi considerate parti ale Divinitatii, tot astfel, cele „patru parti inferioare” sunt parti ale Naturii divine. 

De altfel, Sfanta Scriptura - Biblia - ne spune foarte clar: „Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu, si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi?” (1Cor. 3:16); deci, corpul nostru este templul in care salasluieste Spiritul. 

Cat despre cele patru parti „naturale”, ele sunt: corpul fizic, corpul eteric, corpul astral si Eu-l, componente, de asemenea, dar umane.

 Adevarul Divin al Creatorului despre natura Creatiei este relevat in rugaciunea crestina „Tatal nostru” care se refera la toate cele sapte parti ale omului, pentru care se adreseaza cele sapte cereri-rugaminti. 

Rugaciunea incepe cu „Tatal nostru carele esti in ceruri”, formula prin care omul recunoaste maretia Atotputernicului in imparatia sa. 

Urmeaza cele trei rugaminti, care se refera la cele trei parti superioare, la ceea ce este Divin: „Sfinteasca-se numele Tau (1), vie imparatia Ta (2), Faca-se voia Ta (3)”. 

Trecerea de la imparatia spirituala la cea pamanteasca o gasim in „precum in cer asa si pe pamant”. 

Ultimele patru rugi se refera la cele patru componente inferioare; pentru corpul fizic, se roaga: „Painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi”(4). Cand spunem „si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor noastri”(5), cerem aplanarea greselilor care se comit prin corpul eteric sau vital; „si nu ne duce pe noi in ispita” (6), ispita fiind cea a corpului astral, purtatorul pornirilor, pasiunilor, dorintelor aprige; iar despre Eu, spunem „si ne izbaveste de cel rau” (7), caci raul salasluieste in noi dimpreuna cu partea divina superioara. 

Rugaciunea se incheie: „Caci a Ta este imparatia si puterea si slava in veci” ca recunoastere a Celui ce a zidit imparatia, Atotputernicul, pe care il slavim.
 R. Steiner spune ca „Tatal nostru” este expresia intelepciunii primordiale; si precum lumina se exprima prin sapte culori, sunetul fundamental- prin sapte sunete, tot astfel viata omeneasca, formata din sapte parti, se ridica la Dumnezeul sau prin cele sapte simtaminte inaltatoare, care se exprima in cele sapte rugi continute in „Tatal nostru”. 

Cele sapte rugi din „Tatal nostru” nu sunt altceva decat expresia faptului ca sufletul omenesc - daca se inalta cum trebuie catre Divinitate, implora voina Divina sa i se adune fiecare dintre „partile”sale, intr-o astfel de alcatuire-evolutie, incat omul sa-si gaseasca Universul dumnezeiesc - calea cea dreapta.
Dumnezeu nu lasa nimic la voia intamplarii; cand omul rosteste rugaciunea „Tatal nostru”, se roaga dupa indrumarea cosmica a Divinitatii.

Feeria culorilor (sursa net)

    Intre terapiile alternative, cromoterapia ocupa un loc important, având efecte benefice și constituind o terapie complet neinvaziva. 

Asa cum spune și numele sau - cromoterapia - este terapia prin culoare. Nu este o metoda de tratament noua, ea fiind cunoscuta din timpuri străvechi ; se știe, de pilda, ca în Antichitate emoțiile erau dirijate prin culori. 

In Extremul Orient, in China si India erau cunoscute, de asemenea, efectele culorii asupra bolilor diverse; in acele vremuri folosindu-se filtre fabricate din pigmenti vegetali pentru a trata cu lumina colorata. 

In Egiptul antic, zeul Toth era considerat stapanul culorilor care influentau si trezeau facultatile latente ale spiritului; zeita Isis avea si ea puterea trezirii spirituale prin culoarea galben, iar Osiris reprezenta prin rosu forta vitala de actiune. Filtrele lor erau din diverse pietre pretioase sau semipretioase ori cristaluri. 

Indienii din America de Nord reprezentau punctele cardinale prin culori : Nordul era galben, Sudul - rosu, Vestul - albastru, iar Estul - alb; Zenitul-sus era multicolor; Nadirul-jos era negru. Si pe continentul Africii culorile au jucat un rol important, ele simbolizand religia si puterea, iar recunoasterea diferitelor triburi se facea tot cu ajutorul culorilor. 

Si in Evul Mediu era mult folosita culoarea, fiind cunoscute celebrele vitralii bizantine care induc calm, liniste, piosenie si buna-dispozitie. De asemenea, se stie despre pasiunea celebrului compozitor Wagner pentru culoarea violet; dar aceasta era si favorita lui Leonardo da Vinci si a contelui de Saint-Germain. Sa mai amintim si rolul ilustrului matematician, fizician, astronom si filosof englez, sir Isaac Newton in descompunerea luminii si stabilirea spectrului sau. 

Culorile au fost dintotdeauna iubite si pretuite, simbolismul lor atribuind celor 7 culori ale curcubeului corespondenta cu cele 7 note muzicale, cele 7 zile ale saptamanii, cele 7 planete (cate se cunosteau pe atunci) sau cele 7 ceruri; unele culori simbolizand cele 4 elemente: apa, focul, aerul si pamantul.

    In medicina moderna, primele cercetari au fost facute de catre dr. Edwin Babbit; a urmat in 1890 profesorul danez Niels Ryberg Finsen, care a reusit sa vindece o tuberculoza a pielii utilizand un aparat cu lungimi de unda similare luminii soarelui si care, in 1903, a primit Premiul Nobel in medicina pentru cercetarile sale in domeniul cromoterapiei. In 1897, dr. Dinshah Ghadiali, medic american de origine indiana, incepe cercetari in domeniul vindecarii pe baza culorilor spectrului, pe care le publica, dupa 23 de ani de cercetari, in 1920. 

Ceva mai tarziu, in fosta URSS, la diverse institute din Moscova si Leningrad, se fac cercetari intense asupra posibilitatilor, metodelor si indicatiilor cromoterapeutice. 

    In cromoterapie un rol important il au intensitatea si alegerea culorilor, cu sublinierea ca actiunea terapeutica a unei culori bine filtrata este mai mare decat culoarea cu spectru larg. Influenta culorilor asupra psihicului este binecunoscuta, de ea ocupandu-se de-a lungul timpului, psihologi de marca, printre care si celebrul psihanalist austriac Sigmund Freud. Cum anume se produce aceasta influentare ? Prin actiune asupra hipofizei, prin modificarea metabolismului si a unor ritmuri organice atunci cand celulele fotosensibile ale pielii sesiseaza nuantele luminii; uneori culoarea influenteaza prin asocierile mentale intre anumite culori si anumite stari emotionale percepute in trecut.  Efectele fiziologice se manifesta asupra pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii corporale ; numeroase sunt si efectele psihologice asupra organismului uman, vom vorbi mai jos despre ele. Trebuie sa mai spunem ca atat negru, culoarea timpului, si in cele mai multe cazuri, culoarea mortii si a doliului, cat si albul, reprezentand atemporalul, simbolul puritatii purtat de mirese in Occident si culoare de doliu in China, sunt non-culori. In general, cand vorbim de culori, ne referim la spectrul curcubeului, cu cele 7 culori ale sale: rosu, oranj ( portocaliu, pe romaneste), galben, verde, albastru, indigo si violet, asa-zisul „rogvaiv” dupa initialele culorilor, dar se folosesc si alte culori. Stim ca ele se impart in culori calde si reci ; de pilda, culoarea maron ( in fr. „castana, castaniu” ) este culoare neutra, rece, pe cand griul este culoare, neutra, rece, gri inchis sugerand tristete, monotonie. Alte culori : visiniul afectivitatii, farmecului si romantismului ; roz, culoarea compusa din alb-rosu, idilica si dulce, care combate stresul.

    Sunt multe de spus despre rolul culorilor in viata noastra. Este stiut ca psihologii acorda mare importanta viselor colorate, interpretandu-le dupa simbolistica si influentele lor; vorbirea curenta foloseste comparatia starilor emotionale cu anumite culori; se spune: „verde de furie”, „inima albastra”, „viata in roz”, „galben ca sofranul” ori „s-a albit la fata” ; spitalele au renuntat in mare masura la albul halatelor care, in exces, creeaza melancolie, abordand culori pastel, linistitoare si placute; sunt cunoscute tratamentele cu lumina, aplicate cu aparatele Bioptron.  In sfarsit, importanta culorilor in viata noastra se manifesta si in felul in care ne hranim; in popor se zice „il mananci cu ochii” referindu-se la un fel de mancare foarte aspectuos, bogat in culoare. Felul in care ne imbracam reflecta starea noastra de spirit; culorile abordate in vestmintele noastre arata cum suntem: voiosi sau deprimati, amarati sau veseli. Tot astfel, nu-i asa ca de multe ori ne imbracam in culori vesele tocmai pentru a contracara anumite anxietati. In cele din urma sa vorbim despre interioarele caminelor noastre, adevarata oglinda a personalitatii noastre; astazi tot mai des apelam la designeri pentru cea mai optima culoare, aranjament, lumina. Cat de placut este sub un lampadar care filtreaza o lumina verde-pal, roz sau galben-pai. Nu-i asa? Spuneti-mi dvs. un domeniu in care culoarea nu este importanta. Dar culoarea isi implineste rolul ei cel mai important si benefic pentru vietile noastre, in cromoterapie.

Culorile si simbolistica lor

    Veche de mii de ani, simbolistica culorilor, si anume a celor mai importante 7 ale spectrului curcubeului, ne-a fost transmisa pana astazi, completata de studiile medicinei moderne; astfel :

 • ROSU semnifica ardoare, caldura, intensitate, inflacarare, dinamism, actiune, pasiune.

• PORTOCALIU, compusa din rosu si galben, semnifica veselie, buna dispozitie, antioboseala, echilibrul intre spirit si libido.

• GALBEN, cea mai calda, expansiva, intensa, ampla, solara, divina, culoarea zeilor.

• VERDE, compusa din albastru si galben este linistitor, calmant, mediator, relaxant.

• ALBASTRU, cea mai adanca, cea mai rece; poate fi calmanta, confera pace interioara, semnifica dorul.

• INDIGO - interiorizare, creativitate, spiritualitate si elevare, plinatate extatica.

• VIOLET, culoarea masurii, 1/2 rosu, 1/2 albastru, culoare de doliu regal; luciditate si actiune, simt si spirit, patima si intelepciune.

Efecte si indicatii terapeutice

• ROSU este o culoare activa, dinamica ce genereaza entuziasm, fiind exploziva. Este un stimulent universal; stimuleaza circulatia sangelui, faciliteaza regenerarea tesuturilor, mareste vointa si curajul. Din punct de vedere fiziologic creste presiunea sanguina, mareste tonusul muscular si activeaza respiratia. Cand am spus stimulator general, ne-am referit si la efectul excitant, iritant, provocator si stimulator intelectual; culoarea rosu activeaza si mobilizeaza. Excesiv folosit, devine usor nelinistitor. Este contraindicat in stari febrile si inflamatorii, ca si in tulburarile emotionale. Are numeroase indicatii terapeutice, dintre care: depresia psihica, anemia, oboseala, tuberculoza, tulburarile respiratorii, durerile reumatice, gripa, guturaiul si altele.

• PORTOCALIU este stimulator al sistemului respirator, faciliteaza asimilarea, are efecte antispastice si favorizeaza asimilarea ideilor noi. Efectul fiziologic se manifesta si prin accelerarea pulsului, prin favorizarea secretiilor gastrice, imbunatateste digestia. Din punct de vedere psihologic este dezinhibator si stimulator emotiv; favorizeaza optimismul, veselia, senzualitatea, sociabilitatea, intimitatea si este un excelent euforizant sexual. Este indicat in deceptii, deziluzii, depresii, dementa senila, debilitate mentala, ipohondrie, isterie, stres, manii, halucinatii si multe altele.

• GALBEN stimuleaza sistemul nervos central, amplifica activitatea mentala, imbunatateste tonusul, stimuleaza sistemul limfatic ; stimuleaza nervul optic si influenteaza functionarea normala a sistemului cardio-vascular. Ca efecte psihologice, este calmant al psihonevrozelor, mobilizeaza atentia, favorizeaza comunicarea si implinirea proceselor mentale. Culoarea galben este contraindicata in febra, inflamatii, palpitatii si hiperexcitabilitate. Indicatiile sale terapeutice sunt multiple, amintim doar : afectiunile ficatului si vezicii biliare, celulita, tulburari stomacale, epuizare nervoasa, diabet, afectiuni ale pielii si, lista poate continua.

• VERDE are efecte calmante si relaxante, combate stresul, scade tensiunea arteriala. Mai punctam scaderea presiunii sanguine si dilatarea vaselor capilare. Efectele psihologice sunt multe si binefacatoare; da liniste, buna dispozitie, relaxare si indeamna la meditatie, favorizeaza echilibrul, contemplarea, ideile si fantezia. Este o culoare placuta, odihnitoare, calma si deconectanta. Se recomanda in hipertensiunea arteriala, cefalee, insomnii, nevralgii, ulcer si altele.

• ALBASTRU faciliteaza cresterea imunitatii, regenerarea celulara, calmarea in stari febrile, scaderea presiunii sanguine si a tonusului muscular, reducerea frecventei pulsului, calmant al respiratiei. Are actiune calmanta si linistitoare. Daca este utilizata in mod excesiv poate provoca oboseala, depresie sau constipatie. Culoarea albastru este indicata in insolatii, insomnie, arsuri, dereglari nervoase, migrene, tulburari provocate de socuri, isterie, crize biliare si altele. Contraindicatiile se refera la scarlatina si sete patologica.

• INDIGO, culoare cu frecventa de vibratie foarte inalta, este astringenta si anestezica, stimuleaza activitatea glandei tiroida. Are efecte de purificare, calmare si sedare. Reduce activitatea metabolica si are efecte de interiorizare, retinere si accelerare a gandirii. Indicatiile terapeutice se refera la melancolie, obsesii, convulsii, dezechilibre mentale, ipohondrie, migrene si multe altele.

• VIOLET, cealalta fata a lui verde, este profund calmant, favorizeaza dezintoxicarile, mareste puterea sistemului imunitar si stimuleaza sistemul nervos; intensifica activitatea cardio-vasculara, accelereaza respiratia, pozitiveaza cordul si pulmonul. Violet, culoarea rece a luciditatii intelepte are efecte psihologice benefice, ca: detasare, clarviziune, nostalgie, trairi paranormale si spirituale inalte, simultaneitatea optim-nostalgic, atractie-detasare, bucurie-tristete, concret-abstract, prezenta-absenta. Violetul este indicat in celulita, nevroza, insomnie, tulburari de vedere, meningita, enurezis, tumori etc.

 Numerosi autori recomanda, pentru o mai buna cunoastere si chiar auto-cunoastere, „jocul culorilor”, cu multe variante, atatea cati autori sunt. Vom sublima putin subiectul si vom exemplifica pe scurt in ce consta acest „joc” serios. Se prezinta un „tablou” continand, in unele variante doar cele 7 culori de baza, in altele - mai multe culori, pentru ca cel intervievat sa raspunda „imi place culoarea „x” si „nu-mi place culoarea „y”. Functie de raspunsuri si cunoscand semnificatia culorilor, se poate face o evaluare psihologica a individului cu un rezultat uimitor de apropiat de realitate. Iata semnificatiile:

„Imi place” ROSU inseamna forta, dinamism, miscare, energie, efervescenta launtrica; „nu-mi place” rosu denota fragilitate si slabiciune.

„Imi place” PORTOCALIU, nevoie de senzualitate, aspiratie spre trairi erotice plenare, nevoie de liniste, de confort fizic; „nu-mi place” portocaliu inseamna frigiditate psihica, inhibare, frustrare.

„Imi place” GALBEN, intensa activitate cerebrala, personalitate creativa, exuberanta, sociabila, cu efect calmant asupra celorlalti ; „nu-mi place”galben denota deziluzie, deceptie, izolare, interiorizare.

„Imi place” VERDE, structura mobila, flexibila, adaptabila situatiilor, tuturor contextelor; „nu-mi place” verde denota rigiditate, reticenta la schimbari, inflexibilitate.

„„Imi place” ALBASTRU arata o structura pasnica, afectuoasa fata de ambient, situatii, persoane; inteligenta, armonie interioara; „nu-mi place” nu are afectivitate, echilibru interior, este egoist, se teme de dragoste.

„Imi place” INDIGO arata o fiinta evoluata, peste profan si efemer, integrata in ideal; „nu-mi place” indigo denota dorinta de concret, de control afectiv, de integrare in actiuni pozitive.

„Imi place” VIOLET arata fascinatia intelepciunii, concretizarea idealurilor nevoia de adevar absolut; „nu-mi place” violet arata dizarmonia interioara, dorinte nerealizate, frica de deziluzie.

„Imi place”  ROZ denota o existenta calma, linistita si o fire afectuoasa, sensibila, copilaroasa; „nu-mi place” roz denota o personalitate grava, care n-a avut o viata prea usoara.

 „Imi place”GRI ( cenusiu ) : personalitate puternica, chibzuita, independenta; „nu-mi place” gri, personalitate visatoare cu multe probleme nerezolvate, pe care le interiorizeaza.

 „Imi place” MARO : fire interiorizata, tenace si temerara ; „nu-mi place” maro : sociabil, vivace, simtul umorului. 

In privinta non-culorilor: 

„Imi place” NEGRU inseamna o dubla fata : una ardenta, expusa loviturilor si alta, ca o masca, in ton cu ceilalti sau foarte complicata; „nu-mi place” negru : acestei persoane ii place natura si copiii. 

„Imi place” ALB indica o fire visatoare, cu imaginatie, foarte sensibila; „nu-mi place” este spus foarte rar, pentru ca, de obicei albul nu deranjeaza pe nimeni; poate fi o persoana idealista.