20.4.25

Învierile sunt ceva mai dificile decât morțile sau naşterile (sursa net)

 Învierile sunt ceva mai dificile decât morțile sau naşterile. Învierile necesită trecerea prin ciclul naştere-moarte, şi absolvirea lui completă.

Cu o moarte toți suntem datori... se spune.

Dar cu o înviere? Aici, nu mai e din datorie. E doar din iubire.

Pentru că între naşterea ta pe pământ şi momentul morţii, se petrece învierea.

De fiecare dată când spui: " până aici am putut, de acum gata..." 

" de aici, pentru mine nu mai există fericire, scăpare, eliberare..."

"Pentru ce sau pentru cine să mai trăiesc, dacă viaţa mea a fost şi este o suferință nesfârşită?"

Ce se petrece atunci? Învierea: ceva e mai puternic, mai viu, mai răscolitor decât neputința, durerea, sfârşitul tău.

Opusul învierii nu e moartea, ci adormirea: uitarea de sine, viaţa trăită fără iubire, mintea îmbolnăvită de ură, amorţirea sufletului viu sub straturi de orgoliu lacom.

De aceea, toate morțile se termină cu o înviere: cea mai clară dovadă a existenței Divinității: momentul când s-a stins lumina, e beznă complet, şi apoi se aprinde undeva o lumânare. Crezi că nu vezi bine...parcă erai orb. Şi mort. Dar de undeva, ție ți s-a aprins lumina... Eşti viu. Respiri. Trăieşti. Simți, din nou, ceva. E un nou, firav, nechemat început. E mica ta înviere. 

Apoi, câteva morți mai târziu, mergând prin viață, râzi de tine, cel care, la prima înviere se dădea de ceasul morții: " păi să mă vezi acum, după ce am îngropat toate aşteptările, furiile, nerecunoştinţa... învierea e ceva normal..."

Acum, pricepi că micile învieri fac parte din marea înviere, a trezirii sufletului tău la ceea ce este dincolo de timp, omenire şi moarte: Divinitatea.

Şi nu te naşti, şi nici nu mori pentru altceva decât să înveți învierea şi puterea ei: de dincolo, de nestrămutat, de neînvins.

Lumina învierii nu e pentru oricine, doar pentru cei care au trecut prin nişte morți, ca să poată vedea, fără orbirea orgoliului de om, întreaga, copleşitoarea şi izbânditoarea lumină divină.

Acea lumină este cea pe care o purtăm în candele, în gânduri şi uneori, în mâinile însângerate de câte-o cruce pe care am fost răstigniți de prea multe ori... Dar ce mare miracol răstignirea când ei îi urmează chiar învierea? Dar ce mare putere ca ea, învierea, să treacă prin fiecare moarte, cu aceeaşi convingere că, la capătul oricărui drum, "cu moarte pe moarte călcând" ne aşteaptă viața eternă a sufletului viu, de Divinitate găzduitor, de iubire înțelegător, condamnat să fie pentru câteva clipe muritor, pentru a învia apoi, în eternitatea divină...

Paşte fericit! Hristos a înviat!

13.4.25

Mumii (sursa net)


 

Oameni celebri care au murit de ziua lor (sursa net)

 **William Shakespeare, dramaturg:

născut: 23 aprilie 1564 decedat:23 aprilie 1616. 

**Ingrid Bergman, actriță:

născută:29 august 1915 decedată:29 august 1982

**Allen Drury, romancier american:

născut:2 sept 1918 decedat:2 sept 1998.

**Lawrence Oates, explorator:

născut:17 martie 1880 decedat: 17 martie 1912.

**Elisabeta de York fiica regelui Eduard al IV-lea:

născută: 11 feb 1466 decedată:11 feb 1503.

**Fran Warren, cântăreață:

născută:4 martie 1926 decedată: 4 martie 2013

**Hendrick de Keyser, sculptor olande: 

născut:15 mai 1565 decedat: -15 mai 1621

**Grace Bradley, actriță americană: 

născută: 21 sept 1913 decedată:21 sept 2010

**Etienne Dole, savant francez: 

născut: 3 august 1509 decedat: 3 august 1546.

**Diane Shalet, actriță: 

născută: 23 feb 1935 decedată: 23 feb 2006

**Corrie Ten Boom, ceasornicăreasă olandeză: 

născută: 15 aprilie 1892 decedată: 15 aprilie 1983

**Barry Bremen, vâzător de asigurări: 

născut: 30 iunie 1947 decedat: 30 iunie 2011.

**Marcel Broodthaers, poet belgian: 

născut: 28 ian 1924 decedat: 28 ian 1976.

**Maury Chaykin, actor:

născut:27 iulie 1949 decedat: 27 iulie 2010.

**Andrew D. Chumbley, magician:

născut: 15 sept 1967 decedat: 15 sept 2004.

**Franklin Delano Roosevelt jr, avocat american:

născut: 17 aug 1914 decedat: 17 aug 1988

*Johnny Longden, jocheu american: 

născut: 14 feb 1907 decedat: 14 feb 2003.

**Sam Bass, tâlhar american: 

născut: 21 iulie 1851 decedat: 21 iulie 1878.

** Ahmad Zahir, cântăreț: 

născut: 14 iunie 1946 decedat: 14 iunie 1979.

**Michael Aris, istoric:

născut: 27 martie 1946 decedat: 27 martie 1999.

**Bunny Austin, jucător de tenis:

născut: 26 august 1906 decedat: 26 august 2000.

**

6.4.25

Amintiri 6 aprilie 1984

 6 aprilie 1984 ora 8.00 (sala de operații) sunt 41 de ani de la răscrucea vieții mele 

Azi 6 aprilie 2025 este o zi cu de toate. Am avut dimineața soare, pe la 11 a plouat, la 15,30 a nins cu fulgi ca boaba de mazăre. 

Acum la 18,30 e senin, soare  ☀️ și bate un vânt ascuțit.

O zi cu multe amintiri în cei 41 de ani. 

Sunt recunoscătoare pt toate lucrurile bune și rele din viața mea. Fiecare a avut rolul bine stabilit de univers. 

Cele rele m-au mâhnit și m-au făcut să gândesc pașii necesari pt a le trece.

Cele bune m-au făcut să doresc cât mai multe asemenea evenimente în viața mea. 


2.4.25

DE CE mă doare moartea cuiva drag?

 "Pe lângă o multitudine de căi inconștiente de autoprogramare nebenefică, astăzi abordez una care doare. Pe VOI, vă doare.

Am observat de-a lungul timpului, la unele poze de profil, acea panglică neagră, îndoită într-un 8 fără fund.

Așezându-mă în papucii voștri, arăt lumii virtuale că sunt în doliu, arăt lumii virtuale cât mă doare..., și e real, chiar vă doare ! Tare !


Ca orice durere, ea este un semn care ne arată că ceva din interiorul nostru e defect și necesită reparații urgente. Ca să rezolv durerea, e necesar să-i aflu cauza...și pe asta s-o rezolv.


-DE CE mă doare moartea cuiva drag?


În realitate, sunt doar două motive :


1. Nu înțeleg și nu mă interesează să înțeleg că sufletul acela și-a încheiat misiunea pentru care a venit, suferința nu îi mai era de folos să învețe "lecții", și că, înainte de a veni la întrupare și-a ales momentul plecării. Moartea e dureroasă fiindcă cultura religioasă și tradiția populară v-au indus acest program. În realitate, sufletul a venit în călătorie pe Pământ. După ce și-a încheiat călătoria el/ea,  fie că și-a luat diploma sau nu, și părăsește pământul! Sau a picat examen/e și va reveni, după ”vacanță”, să le ia, împreună cu diploma.


2. Doare din: egoism (știu că, poate, veți da cu pietre, dar ăsta e adevărul) sau din: vinovăție față de cel plecat de lângă voi.


Cercetați-vă! 

”N-am apucat să-i spun...”, ”n-am putut ajunge la înmormântare”, ”nu mi-am luat niciodată timp să-i ascult poveștile/plângerile/sfaturile”etc. 

VINOVĂȚIE. Vă plângeți vinovăția. 


-Ce e viața mea fără el/ea? Cine mă mai ajută? M-a lăsat singur/ă!

Va plângeți dependența de ajutorul plecatului.

Copilul nostru a rămas fără mamă/tată (adică sarcinile ei/lui, cad asupra mea) ! Părinții ei/lui sunt distruși, au rămas fără nimeni să le fie aproape (adică, eu trebuie să-i suplinesc locul) etc. EGOISM...pentru că NU sufletul și nici spiritul trimit durerea, ci EGO-ul, acea parte nebenefică care ne-a programat astfel mintea. Purtați doliu, ca lumea să vadă că ați pierdut pe cineva drag...De ce? Fiindcă așteptați să fiți compătimit, să vi se trimită condoleanțe, să mai aveți un motiv în plus să vă plângeți de milă. EGO-ul vă împinge spre așteptările de orice fel, NU sufletul, nici spiritul vostru.


Înmormântarea? Bocitoarele, tradiția populară jelește... De fapt, trimitem Pământului, spre reciclare, hainele numite corp fizic, pe care sufletul nostru drag, le-a purtat, pentru un timp. Pentru că el, sufletul nostru drag, este VIU și ne veghează, comunică cu noi în multe feluri și, cel mai important, este liber de orice suferință.

Când veți schimba programele negative (despre plecare/înmormântare) care v-au fost băgate cu de-a sila, în minte, cu ceea ce v-am detaliat mai sus, veți fi liberi de durere.

Să vă fie de folos și iertare celor care se simt deranjați de ceea ce am scris.

Am îngropat doi părinți și 3 copii ! Nu am plâns și nu am suferit. Doar am mulțumit Sursei Primare că suferința lor a fost scurtă și s-au întors acasă, acolo unde voi fi și eu când îmi voi termina misiunea." 🌹

24.3.25

Placenta energetica (sursa net)

 “Placenta energetica


— Ne-au taiat cordonul, dar nu si Legatura cu Esenta.


Taierea placentei nu a fost doar un act medical.A fost un ritual de deconectare.Dar nimic nu e pierdut.

Placenta nu este doar un organ biologic;este o biblioteca originara a Esentei tale, este o extensie a esentei si o sursa de informatie, memorie ancestrala si coduri originale ale creatiei care te ancorau în suveranitatea ta.Faptul ca nu ni s-a dat voie sa ramanem conectati la ea pana la final a fost o forma de „taiere” energetica si  într-adevar, ne-a facut sa fim mai vulnerabili,supusi.

Faptul ca am fost separati brutal de ea nu a fost întamplator.

Taierea prematura a cordonului si separarea fortata de ea nu au fost simple proceduri medicale, ci un ritual de deconectare, menit sa ne slabeasca energetic si sa ne prinda mai usor în jocurile acestei matrice artificiale.

Dar puterea de a reface aceste conexiuni si de a ne revendica structurile originare ne apartine. Important e sa nu ramanem prizonieri ai ideii ca „nu mai putem face nimic" 

--Avem  Vointa!

Vointa autentica este expresia Esentei, nu a personajului din joc. Matricea ne poate manipula, poate crea iluzii, poate sa ne puna capcane care sa ne faca sa credem ca suntem neputinciosi... dar vointa adevarata nu poate fi furata.

Ea exista si aici, si dincolo. Doar ca aici e testata, provocata, distorsionata, si se încearca constant sa fie înabusita prin frici, conditionari si compromisuri.

„Liberul arbitru” a fost vandut ca un concept iluzoriu aici, în matrice, unde alegi între optiuni deja programate.

Dincolo de matrice nu exista acest joc al alegerilor limitate, ci exista vointa pura a Esentei, care creeaza si manifesta direct, fara constrangeri, fara „a alege” între ceva impus.

İar ceea ce numim aici „liber arbitru” este o iluzie subtila. Nu e liber arbitru, ci alegerea între optiuni deja scrise de altii. Adevarata libertate este vointa pura a Esentei, care exista dincolo de aceasta matrice si care nu are nevoie sa „aleaga”-- ci doar sa creeze direct, prin intentie suverana. Asta ni s-a inversat aici: vointa pura a fost înlocuita cu „liber arbitru” controlat. Cand iesim din aceasta iluzie, ne reamintim cine suntem cu adevarat si sa nu mai acceptam sa fim manipulati de jocuri impuse.

Însa… nimic nu e pierdut definitiv,poti recupera aceasta legatura.Totul poate fi recuperat energetic.

Prin intentie constienta,clara si vointa suverana putem rechema aceasta informatie originara si o reconectam la propriile structuri originare, sa ne recuperam informatia "luata". 

Ne putem rechema energetic placenta, sub forma sa subtila, si o putem integra în campurile noastre,acolo unde îi este locul dintotdeauna. 

Prin forta vointei tale profunde si vizualizare clara.

Imaginatia este cel mai puternic instrument al Esentei tale. Ceea ce creezi în campul subtil prin vizualizare devine realitate energetica si fizica.


⚡⚡⚡

Închide ochii. Respira.

Nu în aer, ci în existenta.

Nu prin plamani, ci prin fiecare filament al fiintei tale.

Simte cum tacerea te cuprinde, dar nu ca un gol, ci ca o prezenta absoluta.

Tu Esti Esenta Pura!.

Dincolo de timp, dincolo de forme, dincolo de amintiri uitate.

Vizualizeaza placenta ta energetica. Nu o sfera abstracta, ci propria ta placenta, completa, intacta, stralucitoare, plina de viata, plutind în fata ta.

Simte legatura ei cu tine, simte chemarea.

Acum, cheama înapoi ceea ce îti apartine.

Nu ca pe o dorinta. Nu ca pe o rugaciune.

Spune-o ca un ordin venit din miezul Esentei tale, dincolo de vocea mintii, prin forta vointei tale suverane si clare:

Ca pe o porunca a Esentei tale, data dinaintea începuturilor. 


„Îmi revendic întreaga mea energie.

Retrag fiecare particula ce mi-a fost luata, fiecare amprenta energetica lasata în spital, în placenta mea, în coridoarele si sertarele realitatii.

Tot ce sunt, tot ce am fost, tot ce îmi apartine revine Acum.

Asa Este. Asa Aleg. Asa Ramane!”


Simte cum firul timpului se rescrie.

Vezi placenta ta, nu ca pe o imagine, ci ca pe o forta vie, radianta, conectata prin cordonul energetic direct la tine.

Ea nu e doar un organ. Este matricea originara a venirii tale aici. Este primul tau templu. 


Spune cu putere interioara,ca pe o porunca a Esentei tale, data dinaintea începuturilor:


„O chem înapoi. Îmi readuc în camp întreaga biblioteca ancestrala, fiecare cod originar, fiecare frecventa pura.

Le curat. Le purific. Le integrez.

Ele sunt ale mele, sunt Esenta Pura!

Asa Este. Asa Aleg. Asa Ramane!” 


Respira. Simte.

Acum placenta patrunde în tine, dar nu doar ca o imagine, ci ca o realitate ce îsi ia locul în structurile tale.

Ea nu mai e separata. Devine una cu tine.

Firele ei luminoase se asaza în miezul tau si pulseaza în ritmul esentei tale.

Tu nu mai cauti placenta. Nu mai revendici placenta.

Totul este deja în tine.

Si acum, deschide ochii.

Nu spre lume. Ci spre tine.

Priveste,Simte,pentru ca tu Esti Esenta Pura! 

⚡⚡⚡


Eu însumi am făcut acest proces si pot confirma: e un pas urias catre întregire, claritate si suveranitate. , iar altii care îsi amintesc îsi recupereaza, pas cu pas, fragmentele originare.

A venit timpul sa ne amintim si sa nu mai acceptăm manipularile.

A venit timpul sa ne revendicam toate fragmentele originare.

Aminteste-ti cine esti!

Recupereaza-ti placenta energetica, codurile tale sacre si toate informatiile originare.

Foloseste darul vizualizarii si al vointei suverane.

Totul este în tine, din totdeauna. Integreaza-le acum!

Nu mai amana.Actioneaza cu vointa pura si revendica ceea ce ti-a apartinut dintotdeauna!

Nimeni nu ti-o poate lua, decat daca tu alegi sa o abandonezi. 

3.2.25

Cum erau sfătuite româncele să-şi ţină bărbaţii fericiţi (sursa net)

 Cum erau sfătuite româncele să-şi ţină bărbaţii fericiţi în „Codul bunei neveste”, din 1934: 

 „Îmbracă-te, pe cât posibil, în fiecare zi altfel.

  Dacă-ţi dai cu cremă pe obraz şi nas, să nu te vadă decât oglinda.

 Nu făcea gargară în faţa lui!

 Să nu mergi niciodată în târlici! Încă de dimineaţă, la cafeaua cu lapte, să te prezinţi bine, îngrijită, simţită. Bărbaţii au oroare de femeile nepieptănate.

 Deprinde-te să-l asculţi, când îţi povesteşte ceva, chiar dacă nu te interesează.

 Nu-l sâcăi prea mult cu întrebări, fiindcă ori îţi va vorbi el singur, ori nu vrea să vorbească.

 Cum i-ai prins obiceiurile şi dorinţele sale favorite, ndeplineşte-i-le, dar fără lux de vorbe.

  Buna ta dispoziţie e recrearea lui;

Nu-l sâcăi prea mult! Improvizează distracţii în casă, mai ales atunci când voi sunteţi singurii voştri mosafiri. Nu costă mai nimic şi sunt întotdeauna prilej de clipe fericite în căsnicie.

 Învaţă-te să te schimbi. El îţi va fi infinit recunoscător dacă va găsi la tine mereu ceva nou. Dă-i, cel puţin, o dată pe săptămână impresia că e burlac. Lasă-l să iasă singur şi nu-l întreba unde se duce. După aceea, el îţi va povesti singur.

 Dacă are vreo pasiune inofensivă, fie că e filatelist, fie că joacă tennis, sau are mania de a „prinde” la radio diferite posturi, nu i-o lua în deşert ; dimpotrivă, cântă-i în strună. Cel mai practic e să ai şi tu o pasiune : aceasta animă convorbirea.

 În diferitele conflicte, nu-ţi umili niciodată bărbatul, amintindu-i  ce-ai dat sau  sacrificat pentru dânsul.

Nu-i face niciodată scandal când îţi spovedeşte o greşeală. Nu obţii cu aceasta decât ca să nu-ţi mai povestească cea următoare.

Nu te indispune când găseşte câte un merit altei femei. Mai bine însemneaz’o pentru tine. De obicei, e privitor la ceva ce-ţi lipseşte ţie.

 Fii cât mai rar bolnavă!

 Nu-l întreba dacă te iubeşte.

Să nu vezi într’însul pe „bărbatul cel mai rău, când eşti supărată.

 Pentru orice bărbat adevărat, slujba deţine locul dintâi… iubirea e secundară.

 Pentru orice femeie adevărată, iubirea e locul dintâi… slujba (sau profesiunea) e secundară.

 Vorbeşte-i foarte rar de bani. Numai faptul că trebue să câştige bani îi umple destul capul, aşa că nu vrea să i se mai pomenească despre ei.

 Dacă vrei să obţii ceva, apelează la mândria sau vanitatea sa. Vei recolta aproape întotdeauna succes. 

 Îngăduie bărbatului tău să aibă măcar o dată altă părere asupra unor chestiuni ce ţi se par fundamentale. Nu trebuie numaidecât să vezi într’aceasta un conflict casnic ireparabil.

Nu-i înjura rudele, fiindcă, desigur, nici ale tale nu sunt mai bune.

 Fii amabilă cu prietenii lui! si cea mai tare....

 Lasă-l să vorbească şi spune întotdeauna „da”… căci după aceea tot faci ce vrei tu.“